LIZUCA(1964)
De la o vreme încoace, Lizuca e purtată de pe un genunchi pe altul, alintată şi îndopată bine cu acadele rozalii, culoarea naturală a unui fost mare pesedist, Hrebenciuc, fost şobolan în presă, actualmente inculpat. Unora, se vede treaba, nu le cad bine acadelele rozalii, chiar şi ca simplu simbol al celui mai congresist partid de guvernământ de la noi. Trăiască şi înflorească! Şi, din această cauză, ajung, fără a fi îmbuteliaţi, la beciul domnesc, noua formă de organizare administrativă a mahărilor! De când şi-a introdus degeţelele în butoiul cu miere al puterii, Lizuca nu şi le mai poate dezlipi! Ce-i drept, aşa stau lucrurile, dar nici Lizuca nu mai vrea să se întoarcă la praful anonimatului de altădată, când era plasată, tot timpul, în urma Scufiţei Roşii, fostă şefă de cadre, la termopane, pe vremea lui Adrian Năstase. Lizuca, vrei să fii prim ministru? În loc de răspuns, tactică pe care şi-a însuşit-o de când a preluat şefia partidului cu mulţi soldăţei, Lizuca se lasă, politic vorbind, curtată, flaxogenată, fandată, implorată...Nu mult, ca timp, pentru că, în ziua de astăzi, nu te întâlneşti de două ori cu o asemenea pleaşcă! Da, vreau să fiu prim ministru! Aceasta este partea cu ecou a răspunsului dat. După care, atenţie la trafic, urmează lamentările pe post de argumente: dacă ţara o cere, martiriu, sacrificiu suprem, ţară, nu ti lăs, onoare, prim ministru pentru ţară şi „ bobor”, factor de stabilitate, patriotism cât cuprinde, premier pe baza sacrificiului suprem etc. S-a schimbat mult Lizuca! A sărit de la statutul de “ vice” direct la cel de prim ministru! Culmea culmilor din Tichileşti, chiar în faţa lui Victor Ponta! Culmea culmilor de două ori, trimis în judecată de DNA, dar incapabil să înţeleagă că, în situaţia dată, mai exact în minutul doi, ar fi trebuit să-şi prezinte demisia de onoare! Lizuca, vrei să-i iei locul lui Ponta? Poate că Lizuca, într-o primă etapă a existenţei sale politice, a refuzat ademenitoarea propunere, dar a împins-o de la spate Patrocle, căţeluşul ei de căpătâi, care i-a suflat în urechi:” Generale, nu e cazul să faci pe modestul. Ia exemplu de la Dragnea. Nu iartă nimic!” Bun consilier Patrocle! Deşi are coada mică, şi-o vâră peste tot! Cu precizia ceasornicarului elveţian, cu profunzime, cu mult tact şi patriotism, aşa cum se vâră românul peste tot! Dincolo de aspiraţiile sale lumeşti, Lizuca a dat dovadă de o ambiţie fără precedent în istoria patriei, punând bazele primului partid cazon de la noi! În timp, s-a trecut progresiv de la echilibrarea roţilor la echilibrul naţional, specialitate cu care Lizuca se laudă peste tot. Mai ales de când a reuşit să pună UDMR-ul pe butuci secuieni şi pe Klaus Iohannis pe gânduri! După două experienţe trăite în postura de premier interimar, Lizuca s-a spurcat, cum zic bătrânii, la miere. Care miere, generatoare de fitile, nu numai de putere, a contribuit decisiv la învrăjbirea tărâţei celor trei aşa zişi prieteni legaţi între ei de o simplă ţigară, după cum sună mesajul unui cunoscut şlagăr autohton. Pentru istoria mierei guvernamentale, îi reamintesc : Victor Ponta, Liviu Dragnea, Gabriel Oprea. Fiecare cu gaşca lui în stenograma congresului care este pe vine în PSD. Pentru că, la noi, politica e parte componentă a parodiei naţionale, soarta lui Victor Ponta a ajuns să depindă de un singur fir de păr! Respectivul fir de păr a fost identificat ca fiind al năbădăioasei Lizuca, factor de echilibru, care, la o adică, dacă ţara i-o cere, e gata să-l schimbe din funcţie!!! Nu-i vorbă, şi Lizuca mălai visează! În privinţa lui Ponta, Patrocle zice că l-au ajuns din urmă blestemele lui Crin Antonescu. Acum, degeaba se agaţă cu disperare de scaunul de premier, strigând în gura mare că nu vrea să-şi dea demisia!
