Arhiva Timpul · vizualizezi versiunea clasică a publicației.Mergi la site-ul actual →
editorial
VIAȚA CA UN BEC

VIAȚA CA UN BEC(3611)

Sunt toalete sofisticate în care lumina funcționează pe bază de senzori. De dragul economiei cu orice preț, se stinge când îți este lumea mai dragă! Intri, se aprinde automat, doar că nu-ți răspunde la salut! Cu alte cuvinte, se lucrează curat, fără blat însiropat. Nici nu trebuie să atingi întrerupătorul, ceea ce, în prezența bacteriilor, poate fi o chestie preventivă, că nici nu știi pe unde să te mai așezi! Faci doi pași, se stinge lumina, deși ai fi avut mare nevoie de ea! Beznă fiind, mai ales dacă intri într-o toaletă, rămâi cu piciorul drept suspendat în aer, ca la aerobic. O nouă școală de balerini prinde rădăcini. Eticheta te obligă să ridici piciorul cât mai sus, ca să nu nimerești în obiectele de inventar din jurul tău. Nu știi în ce calci, nici ce faci...În budă, se aprinde lumina din două cuvinte. Sesam, deschide-te. Totul e să le nimerești. Nu te bucura! Fiind vorba de o zonă intimă, încărcată de emoție, riști să nu te fixezi bine pe colac. Ca pe TITANIC. Se stinge. Măcar dacă ar fi un colac cu mânere...Se stinge și se aprinde lumina. Sesam a dat în bâlbâială. Ca la carnaval, la Peștera. Ești aproape de finalizarea operei. Lumina se stinge din nou în câteva secunde! Întinzi mâna, ca un cerșetor, după sulul de hârtie igienică bine înfipt în perete, dar nu ai de unde să apuci! Inevitabil, zgârii peretele proaspăt vopsit. Cred că așa au apărut inscripțiile faraonice, după care s-a inventat papirusul. La această operațiune, indiferent de poziția adoptată, automat lumina se stinge. Ai busolă? Ai lanternă? Ai o hartă? Orientează-te după mușchii de pe copaci, că mă bagi în draci! Ai mirosul dezvoltat, ai scăpat! Pe întuneric, era bun un GPS cu licurici mari, ca să nu te dai cu capul de pereți. Asistăm, ca pretutindeni în România, la un război al orgoliilor. Când te aprinzi tu, evident, de nervi, se stinge ea, lumina! Te ridici ca să pleci, rămâne stinsă, ca și cum te-ar lăsa cu mâna întinsă. Dai să ieși, te lovești cu capul de ușă. Capeți un cucui. E din partea casei. Războiul nervilor continuă. Se aprinde dirijat lumina. Să facem un exercițiu gen misiune NATO în rețeaua de alimentație publică. Când, în fine, te-ai hotărât să tragi apa, se stinge lumina! Bine că ai apucat să stai pe genunchi, să nu te lovească în cap vreo nouă cucerire a științei și tehnicii! Așa e și în viață, când se aprinde, când se stinge !
 

Articole similare

Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.

Editorial

Cei patruzeci și cinci!
scris de Florin Dinu
Dacă articolul din 24 iunie l-am intitulat “După douăzeci de ani”, m-am gândit să păstrez linia lui Alexandre Dumas și să con(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii

  • Dobrogea a ajuns într-un castel din Belgia
  • Se oprește apa în localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Galeșu!
  • Erwin Șimșensohn: „Accesibilitatea în artele spectacolului înseamnă asumarea unui teatru deschis!”
  • RAJA anunță lucrări la Stația de Tratare și Pompare Palas, miercuri – 26 august 2026!
  • Trofeele Mamaia Nostalgia, „mai mult” decât muzică la Festivalul Mamaia 2026 Un regal muzical, între Italia și România
Versiunea clasică este disponibilă în mod de lectură; votarea și formularele interactive sunt dezactivate.