COMISARUL ȘI CORLEONE(2568)
Deși în aparență Comisarul și Corleone ar trebui să facă parte din două lumi diferite, ei sunt împreună. Poate e prea mult spus “lumi diferite” și e suficient doar “grupări”, dar sună urât, chiar și pentru un prozator de provincie.
Comisarul și Corleone sunt victime ale vieții.
Din punct de vedere cinematografic, mă refer la viața care bate filmul. Ea i-a adus la pas, în timp și spațiu, în același loc. Cine se aseamănă se adună, dacă nu, se împrăștie.
Lor le-a fost scris să se adune.
După o lungă facere, pentru că mister Corleone nu concepea să împartă teritoriul lui cu altcineva!
După ce o viață întreagă a înmulțit,mă refer la tabla înmulțirii averii, a trecut la...împărțit!
Au concurat în diverse dispute, s-au încăierat, s-au înjurat, s-au îmbrâncit reciproc și, în cele din urmă, la sfatul celor de sus, s-au potolit.
Amândoi se potriveau de minune în rolurile “De-a hoții și vardiștii”, dar s-au bucurat de protecție. Da’ cum să zic, le-a fost destul de greu ca adversari…
Dacă ați ști cum îl amenința Comisarul pe Corleone cu toate anexele posibile din obiectul său de activitate! Cu pușcăria, cu cătușele, cu locul de muncă, cu “Ba pe-a mamei dumneavoastră”!
La rândul lui, nici Corleone nu s-a lăsat mai prejos. După ce ani de zile nu l-a deranjat nimeni pe moșie, hop, s-a pricopsit cu un justițiar pe cap!
Să se ducă, domnule, la macaronarii lui, spaghete și alte specialități! Ca și cum Corleone nu ar fi, copie fidelă, tot un mâncător de macaroane! Și de rahat.
Dacă ați vedea, când se enervează, ce-i la gura lui!
S-a dus vremea mâinilor curate! După care a continuat, că-i rău de gură! Ba te fac, ba te sparg, ba ți-o trag…
Dacă nu intervenea destinul lor ciudat, cine știe ce se întâmpla! Corleone, mai bătrân și mai înțelept, a făcut semnul clasic: “E destul pentru amândoi și taci”.
Corleone și Comisarul în aceeași pătrățică? Cine și-ar fi imaginat? Care pătrățică, se află în una și mai mică, dar bogată...
Cine și-a imaginat vreodată că cele două personaje celebre vor alcătui un tandem atât de bine sudat! Dacă vă aduceți aminte cum împărțea Puiu Călinescu banii, în filmul B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE, cu Jean Constantin, trăgând turta pe partea lui!
E vorba de bancnote. Două mie, una ție, una mie, una ție, trei mie, una ție…
Am trăit s-o vedem și pe asta!
Comisarul și Corleone pe aceeași felie, mușcând cu nesaț împreună. Una ție, una mie…
Și lor? Care lor? Cetățenilor…
În ciuda tuturor aparențelor, Comisarul și Corleone se au ca frații. Știu dumnealor pe ce să pună accentul în mod deosebit. La noi, frățiile joacă un rol important în societatea multilateral dezvoltată. E drept,după ce s-au dat reciproc în vileag, nimeni nu își imagina că între Comisarul și Corleone e loc de frăție.
Și încă ce frăție! E foarte important.
Spune-mi cu cine te înfrățești, ca să-ți spun dacă te îmbogățești...
Chestia asta cu frăția, moștenită de la filmele indiene, care bate și ea viața, impresionează foarte mult opinia publică. Și, dacă ține, de ce să nu profite și Comisarul și Corleone, altfel, foarte populari în lumea șmecherilor…
Lui Corleone îi place să-i pupi mâna după ritualul mafiot. Comisarul are alte “obiceie”.
Nici nu am băgat de seamă că țărișoara asta a noastră a fost secătuită de tot felul de frății curvești, de sânge sau de cruce, vitrege, nici una naturală, făcute doar să ne jupoaie de vii…
Nimeni nu a fost capabil să conducă patria noastră până nu s-a făcut frate cu dracul! Chiar și cei doi eroi de seriale. Fiecare cu celălalt s-a făcut frate cu dracul! Dar în interes personal…
În finalul acestui pamflet, fac o precizare. E treaba fiecăruia dacă cineva se simte Comisarul sau Corleone. S-a întâmplat să scriu despre un polițist căruia colegii săi îi spuneau “Violatorul”...Am crezut că este o glumă, dar el chiar era violator…
Și încă o precizare. Comisarul despre care vorbesc nu face parte din elita comisarilor care își fac datoria. El și-a tras de unul singur calitatea de comisar, comparându-se cu generalul Oprea, asupra căruia s-a abătut o ploaie de stele...
