Arhiva Timpul · vizualizezi versiunea clasică a publicației.Mergi la site-ul actual →
evenimente
UN CRĂCIUN CU  -VOCES-

UN CRĂCIUN CU -VOCES-(2264)

Când credeam că oamenii de omenie s-au epuizat în dreptul numelui lui Hristu Caraman, bunul meu prieten de la Hotelul DELTA din Tulcea, m-am trezit cu o invitație neașteptată.

Domnul Dan Anuței a aflat că sunt în Galați și mi-a propus să petrecem, împreună cu Ela și Mircea, ajunul Crăciunului la el acasă. De-a lungul vieții mele, am trecut pragul multor case, am cunoscut lumea de la pragul de jos și până la nivel prezidențial. Eu am o vorbă a mea când sunt pus să trag o concluzie despre mine. Am mâncat și pâine neagră, chiar foarte multă, am mâncat și icre negre cu polonicul! Sigur, exagerez cu polonicul... Seara petrecută în casa lui Dan și a Melitei, o casă istorică, a fost una magică. Ospitalitatea nu a fugit din România și nici nu s-a diluat. Nu am pierdut nici firul tradiției celor cărora le place să fie gazde impecabile și să primească musafiri. Oapitalitatea se simte printr-un impuls din primul minut după ce ai trecut pragul unei case. Nu gesturile protocolare, care de multe ori pot fi false, contează, ci cele omenești, firești, spontane, care marchează întâlnirea dintre oameni. După ce, din cauza întunericului, m-am împiedicat de o treaptă, fără conseințe, totul mi-a mers foarte bine. Domnul Dan Anuței, este un gastronom desăvârșit. Din acest motiv, o bună parte din timp și-a petrecut-o în bucătărie unde a regizat un meniu de clasă. Deși avea "ajutoare" pe lângă el, a pregătit singur toate preparatele puse pe masă. Deși partea practică ne-a încântat de-a binelea, și partea teoretică, prezentată cu lux de amănunte, a avut picanteriile ei. Definitorie a fost însă atitudinea gazdei, care a ținut să fie, după o regulă simplă din domeniul alimentației publice, cu trup și suflet pentru noi. Am trăit o experiență asemănătoare cu câțiva ani în urmă, fiind invitat la un mare om de afceri din Caraș Severin. Când să ne așezăm la masă, a apărut o femeie superbă, soția afaceristului. Aceasta a intrat în salon și, luând din mâinile ospătarului tava cu gustări, ne-a spus că, fiind vorba de oaspeți de seamă ai soțului dumneaei, este o onoare să ne servească personal. Și atunci, ca și acum, după atîția ani, gestul mi s-a părut onorant.

În seara de ajunul Crăciunului, la Melita și Dan acasă, ne-am simțit extraordinar de bine. Fără astfel de sacrificii solemne. Punctul culminant al petrecerii l-a constituit apariția și prestația unui grup de “Crăciunițe” care ne-a încântat cu prestația lor artistcă, un adevărat show de music-hall! Un fel de spectacol de revistă la domiciliu. O explozie de voci de valoare, frumusețe, amuzament, dans și simț artistic. Un spectacol unicat care a înlocuit alte obiceiuri românești. Petrecerile românilor cultivați cuprind și elemente care doboară popularitatea sarmalelor.

Zic și eu. VOCES: Au fetele astea niște colinde de uiți să pleci acasă! 

Articole similare

Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.

Editorial

Cei patruzeci și cinci!
scris de Florin Dinu
Dacă articolul din 24 iunie l-am intitulat “După douăzeci de ani”, m-am gândit să păstrez linia lui Alexandre Dumas și să con(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii

  • Dobrogea a ajuns într-un castel din Belgia
  • Se oprește apa în localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Galeșu!
  • Erwin Șimșensohn: „Accesibilitatea în artele spectacolului înseamnă asumarea unui teatru deschis!”
  • RAJA anunță lucrări la Stația de Tratare și Pompare Palas, miercuri – 26 august 2026!
  • Trofeele Mamaia Nostalgia, „mai mult” decât muzică la Festivalul Mamaia 2026 Un regal muzical, între Italia și România
Versiunea clasică este disponibilă în mod de lectură; votarea și formularele interactive sunt dezactivate.