LÂNGĂ -PIATRA ȘOIMULUI- NOPȚI ALBE ÎN BUCOVINA(2056)
Într-o noapte albă, precum veșnicia, una dintre puținele nopți albe cu noroc din viața mea, cineva de sus, nu spun că era neapărat Dumnezeu, m-a întrerupt din scris. Precizez că eu noaptea scriu. Din acest motiv, visez mai puțin. Nu numai că m-a întrerupt din scris, dar, în același timp, m-a determinat să mă uit la televizor, contrar obiceiurilor mele nocturne. După câteva secunde, pe micul ecran au apărut imagini cu Bucovina! Cred că cineva a pus la cale această scurtă diversiune sentimentală...Pentru că, dacă vrei să mă faci să plâng de dorul celor mai buni prieteni ai mei, arată-mi imagini din Bucovina!
Dacă vrei să mă simt cu adevărat român, într-un moment special, povestește-mi despre Bucovina!
Dacă vrei să mă faci fericit, cântă-mi despre Bucovina!
Acum, după ce am vizionat, la el acasă, grupul vocal-instrumental “PIATRA ȘOIMULUI”, am noi motive să fiu sentimental. Dacă vrei să mă faci să iubesc și mai mult munții, înfrățește-mă cu “PIATRA ȘOIMULUI”! Dacă vrei să mă port ca un patriot, lasă-mă să ascult cum vibrează în mine, mesajul iubirii de țară transmis de artiștii care poartă însemnele “PIATRA ȘOIMULUI”. Dacă vrei să vezi cum se transformă o petrecere într-o lecție de autentic patriotism, nu smiorcăială, ascultă baladele interpretate de “PIATRA ȘOIMULUI”...
Dar să revin la noaptea albă care m-a făcut fericit.
Am vărsat multe lacrimi de dorul prietenilor mei din Bucovina și de la Iași. Exact cu două seri înainte, ca la o spovedanie de sfârșit de drum, îi spuneam Claudiei, soarele meu, care nu a căzut niciodată sub incidența vreunei eclipse, nici parțiale, nici totale, că îmi este dor de Bucovina și de minunații ieșeni din jurul lui Dan Poeană! Fost gimnast de elită. În prezent, pâinea lui Dumnezeu. Dar și de prietenii lui din țară, personaje fermecătoare într-un scenariu - școală despre viață și prietenie.
Filozofând de unul singur pe această temă, am realizat că cel care m-a oprit din scris a fost dorul de prieteni. Surprizele nocturne nu s-au oprit aici. După minutele dedicate Bucovinei în imagini,la televizor, și-a făcut apariția un grup de dansatori bucovineni care m-au impresionat prin armonie, mișcare și mesaje. I-am povestit Claudiei că Bucovina s-a aflat, noaptea, târziu, în casa noastră. Atunci a sesizat și ea că totul în jurul nostru miroase a brad și a plăcinte poale-n brâu! Ca o prelungire a sărbătorilor de iarnă.
Dar oare sărbătorile se opresc vreodată în Bucovina? Am oftat și i-am spus: “Îmi este atât de dor de Bucovina!” După exact două zile de la această întâmplare cu televizorul, primesc un telefon de la Dan Poeană, care îmi spune scurt: “Ești invitatul meu în BUCOVINA!” Uluit și fericit, întreb ca și cum atunci aș fi coborât din podul cerului, acolo unde își ține Dumnezeu darurile. “Unde?” Cu repetiție, Dan Poeană spune: "La VRANIS, o pensiune în Sadova.”
Ca de fiecare dată când se produce o minune în viața mea, văd chipul zâmbitor, ca de înger păzitor, al lui Hristu Caraman, de la Complexul DELTA din Tulcea, alt prieten bun pe care îl pun deseori la rană. Ori de câte ori se întâmplă o minune în viața noastră, Hristu spune doar atât: “Dacă Dumnezeu vrea…” După care își ridică ptivirea spre podul cerului, acolo unde, după cum v-am spus, Dumnezeu își ține darurile, ca și cum i-ar mulțumi…
Dacă Dumnezeu a vrut, am ajuns din nou în Bucovina! De data aceasta, la Pensiunea “VRANIS” din Sadova. Aici am făcut cunoștință cu doi frați ai ospitalității de neegalat a bucovinenilor: domnul Cornel Berentan, directorul pensiunii, și Nicolai VRANĂU, patronul. Povestea lor, în curând.
Articole similare
- Sărmăluțele și șuberecul, preferatele deputatului Cosmin Hristu
- Scrisoare deschisă: către parlamentarii Constanței !
- OMD Mamaia Constanța: Planuri pentru octombrie, la mare!
- O seară de toamnă, în acorduri de muzică clasică, în Piața Ovidiu
- O mulțime de evenimente, începând de astăzi, 1 octombrie, în Constanța
