AMINTIRI DESPRE FLOTĂ(2483)
Am apucat anii în care cu greu o navă găsea o dană liberă în Portul Constanța. Nu am studii de specialitate, nu am absolvit Marina, dar am trecut cu bine, până acum, școala vieții, cu foarte mulți prieteni navigatori. În copilărie, am locuit, la Constanța, între port și gară. Pe sub balconul meu au trecut sute de mașini “Tatra” încărcate cu stabilopozi pentru extinderea portului Constanța. La noi în casă se auzea când șuierarul vreunui tren, când sirena vreunei nave care intra în port! Somnul l-am pierdut în copilărie din cauza celebrului far constănțean, care îmi “mătura” dormitorul cu razele lui. Am învățat ce este rada portului, ca să înțeleg de ce sunt așa de multe nave în zona aceea și în vremurile acelea…
Aveam atâta flotă încât dădea pe afară! Am avut doi cumnați navigatori care au avut grijă de mine când eram student. În anii tinereții mele, “Ziua Marinei” se derula, ca festivitate, cu...vapoare adevărate. Cu două zile înainte de ziua festivă, mama îi pregătea tatălui meu costumul pentru parada militară. La noi în casă, într-un cartier populat cu foarte mulți ofițeri de la Marina Militară, dar și simpli navigatori, asistam la un adevărat ritual. Poate e prea mult spus… Un obicei de “Ziua Marinei” îl reprezenta momentul în care tata adăuga STILETUL la ținuta de gală. În restul anului, stiletul stătea prins de perete în sufragerie…
“Ziua Marinei” era o sărbătoare unică în România, țară care pe 15 August se muta la Constanța! Constanța era recunoscută ca fiind capitala estivală a României! Aici se afla FLOTA ROMÂNIEI! Cu adevărat, un motiv de mândrie națională!
Copii fiind, ne trezeam cu noaptea în cap ca să prindem un loc bun de unde să vedem parada flotei. Astăzi, în lipsa ei, organizatorii ne bagă pe gât tot felul de improvizații stupide ca să umple două ore de program festiv. Astăzi, în loc de vapoare, vedem pinguini! Și aceia artificiali și fără nici o legătură cu festivitățile de altădată…
Fiecare constănțean era mândru să aibe în familia sa un ofițer de marină, un marinar, un navigator...Studenții de la facultățile de specialitate reprezentau “prada” preferată a fetelor tinere și frumoase. La fel de frumoase precum Constanța și restul litoralului, pentru că atunci nu existau străini investitori ai turismului, care să facă diferențe și discriminări între Mamaia și sudul litoralului!
“Lupii mărilor”, cu stema României pe piept, erau respectați și nu aveau statutul de astăzi: sclavi pe navele noastre cumpărate pe bani puțini de către diverși armatori străini.
De “Ziua Marinei”, litoralul lua forma și conținutul unor mari serbări galante. Străzile Constanței căpătau destinații apetisante: strada micilor și a berii, strada halviței, strada din turtă dulce, strada rotisorului. Și era dată o lege. Dacă-i sărbătoare prin decret, apoi, sărbătoare să fie!
Da, dar să nu-i uităm pe cei au creat, prin mari sacrificii, faima MARINEI ROMÂNE! Și, dacă tot nu mai avem vapoare, să recurgem la o mică strategie. În timpul defilării să punem una dintre vechile benzi de magnetofon și să ascultăm comentariile de la defilările de altădată când se făcea trecerea în revistă a flotei…
Sigur, cât de ingenioși am fi, cred că nu vom afla niciodată adevărul despre dispatiția flotei comerciale a României și a flotei de pescuit oceanic!
