EXECUȚIA LUI BĂSESCU (4)(1218)
Remember. Campania de presă pe tema “FLOTA”, dusă împotriva lui Traian Băsescu de aproape toate publicațiile din țară, reprezintă începutul perioadei cele mai negre din viața sa. Nu era zi lăsată de la Dumnezeu să nu fie hulit pe pagini întregi! Ritmul la blesteme era același ca și acum. Doar că sunau mai “duios”. Nu știu câți dintre noi ar fi rezistat la acele presiuni!
În opinia mea, dosarul “FLOTA” rămâne cea mai lungă și controversată campanie de presă! Într-o seară târzie, ne-am întâlnit în cabinetul rezervat ministrului Transporturilor. Era foarte trist și aproape că i-au dat lacrimile când m-a văzut în pragul ușii! Într-un fel, alegând cabinetul, l-am protejat, pentru că începuseră să sosească în zonă “echipele de zgomote”. De ce era abătut ministrul? Una dintre fetele sale, eleve la acea vreme, a venit plângând acasă! Cineva îi agățase în spate o foaie de hârtie pe care scrisese cu litere mari “TATĂL TĂU E HOȚ!”
Între Băsescu și eșaloanele superioare ale societății, inclusiv presa, care are meritul de a fi forfecat acest subiect până la epuizare, s-a ridicat un zid cât cel al Berlinului! Dosarul “FLOTA”, în opinia mea, reprezintă lesa pe care sistemul o folosește ori de câte ori Băsescu uită în ce situație se află și depășește pătrățica ce i-a fost rezervată! Nu știu dacă ați sesizat, dar în cazul lui Băsescu, sancțiunile au o anumită rezonanță ”educativă”! Mesajul, cu accent de Bucovina, fiind- “NU PUNI MÂNA!” El sună ca și cum ne-am afla la Școala de corecție, unde se manifestă o oarecare toleranță. Traian Băsescu nu mai este la vârsta corecției. Lui i se aduc în continuare acuze dintre cele mai grave! Nu mă refer la cauzele cu caracter economic, flota, subminarea economiei etc., dosare rămase deschise de ani de zile.
L-am cunoscut pe Traian Băsescu în alte două ipostaze. Aceea de inspector la Navigația Civilă, nimic ieșit din comun, și cetățean onorabil, locatar la bloc, într-un apartament sărăcăcios, un personaj simpatizat în cartierul său. Șmecher de cartier prin prisma statutului său de comandant de navă. Cât timp m-am aflat în preajma lui, nu am avut nici un indiciu cum că Băsescu era un om rău și răzbunător! Mai târziu, după episodul cu Adrian Năstase, când a încercat să se sinucidă, am realizat că în această poveste există și un sâmbure de adevăr. Înțeleg să fii neîndurător cu dușmanii, dar și cu prietenii? O întrebare la care fostul președinte a evitat până acum să dea vreo explicație…
În culise, Traian Băsescu nu era prea curajos. În situații de criză, simțea nevoia să aibe un protector lângă el, un bun sfătuitor sau pur și simplu un susținător! După declanșarea mineriadei, ne-am întâlnit într-un birou din Portul Constanța. Era vizibil marcat de turnura pe care o luaseră evenimentele la București. În mod deosebit, de căderea Guvernului, implicit a sa din funcția de ministru al Transporturilor. I-am spus, atunci, nu știu dacă își mai amintește, că sunt convins că, indiferent de culoarea viitorului Guvern, va fi repus în funcție. Și asta, scuze pentru lipsa de modestie, tot datorită mie! Într-o seară, m-a întrebat ce cred eu că este bine să facă. Să între sau să nu intre în politică? Petre Roman îl presa să intre, fără să se gândească o clipă că preferatul său avea să-i aplice pe la spate lovitura fatală! “Petre, ești cel mai bun!” Sfiosul luase înfățișarea diavolului! Unii au plătit scump pentru îndrăzneala de a se fi apropiat prea mult de președinte fără acceptul său...Așa mi-am explicat eu diversiunea scandaloasă care a stat la baza arestării, la 6 dimineața, ora mascaților, a fostului secretar general al Ministerului Administrației și Internelor, Laurențiu Mironescu...Culmea, fiul celui mai bun prieten de-al său! Și, în plus, unul dintre puținii profesioniști în materie de flotă.
