PARTIDELE SIMPATICE(960)
De curând, a fost lansat pe piață un concept nou despre partide. Avem partide simpatice și mai puțin simpatice.
Auzisem de concursurile de frumusețe pentru activiștii învățați să-și etaleze fesele, dantura rară, chelia sau părul vâlvoi.
Până de curând, eram convins că în politică, vorbind despre partide, contează doctrina și seriozitatea cu care acestea se străduiesc să o pună în practică.
După noua concepție, avem partide suave, balcâze sau cărora le miroase în permanență gura. În materie de partide simpatice, gusturile nu se discută. Cu alte cuvinte, ce nu-ți place ție nu trebuie să-mi placă mie!
Printr-un prelungit studiu, încerc să dibuiesc care ar fi partidele simpatice. Dacă iei ca reper liderii de partid, nu prea ai motive de satisfacție în materie de suav, simpatic sau frumos.
Cu mici excepții, partidele mint. Așa-i în politichie. S-ar putea să fie simpatice partidele care mint frumos. Altele fac bășcălie de popor.
Îmi aduc aminte de trecutele, de mai demult, a unor alegeri generale. PD și PNL s-au unit pentru a poza în partide simpatice. Traian Băsescu, evident, ca să ne cucerească, ne-a prezentat numeroase momente vesele sub genericul ”Să trăiți bine!”. După aceea, din cauza unui sughiț în Piața Universității, a vărsat șampanie pe el.
Ca să devină din ce în ce mai simpatice populației, partidele posace și-au schimbat culoarea și au dat-o pe portocaliu. Să recunoaștem, portocaliul a fost atât de simpatic încât, atenție, a dispărut cu totul.
Sunt partide simpatice și antipatice. Unele de-a dreptul ursuze...Adevărul este că la noi se face politică pe interes. Dacă nu corespunzi unui interes, aleluia, te-ai dus pe copcă!
Vreau să văd și eu un partid simpatic în România. Din cauza convulsiilor interne, toți sunt ciufuți. Sunt multe partide ciufute în România. Partide ciufute și activiști acritură.
De-a lungul timpului, s-au perindat pe scena politichiei tot felul de partidulețe anonime. Nu spun, erau simpatice, dar fără consistență politică. Ca atare, nimeni nu-și mai amintește de ele.
În politică, simpatia nu ține o veșnicie. Rar întâlnești un politician simpatic. Despre partide, ce să spun...Sunt personaje importante care simpatizează cu un partid sau altul. E treaba lor. Alții simpatizează doar partidele aflate la putere. Cred că asta este cheia.
Un partid este simpatic dacă are un cuvânt serios de spus în angrenajul Puterii. Îți faci treaba cu el? Atunci, cu siguranță, e simpatic. Deduc că partidele aflate în opoziție sunt chiar antipatice. De altfel, cele mai curtate sunt partidele simpatice de la putere.
Simpatia ține de putere și interes. În ansamblu, politichia noastră este total neserioasă. Asistăm la diverse competiții pe bază de simpatii. Același criteriu este dominant și când cineva este promovat într-o anumită funcție.
Sunt în plină desfășurare clasicele noastre cafturi politice. Fiecare partid în parte se străduiește să fie cât mai simpatic cu putință. Doar vin iar alegerile! Și dacă vin alegerile, poate pică ceva! Ceva, ceva, pe simpatii și pe ochi frumoși, c-așa-i la noi, de când lumea!
