O replică a ÎPS Teodosie iar pune lumea pe jar (I)(1711)

Din nou ÎPS TEODOSIE FACE LUMINĂ: ”Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Au alții Sfântă Lumină? N-au. Toți se adună la lumina ortodocșilor”.

Despre DILEMIȘTII Papahagi-Baconschi-Bănescu: ”Nu vreau să-i judec că nu e treaba mea, doar îi compătimesc”

Iată declarațiile de la care lumea mioritică a luat foc. Iată și motivul pentru care, conform deontologiei profesionale, vrem să aducem și noi lămuririle necesare. Vă rog să ne urmăriți.

Toți intelectualii ăștia a lui pește prăjit, îmi aduc aminte de citatul acesta din Petre Țuțea: "O babă murdară pe picioare, care stă în fața icoanei Maicii Domnului în biserică, față de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare așa, dihor."

Nu calendarul e stricat , ci "reparatiștii" sunt stricați. Avea dreptate marele nostru poet național, acestora li s-a urat cu binele... "Șarpele, cînd îl doare capul, ca să-și verse veninul iese la drum, unde trebuie a găsi un călcîi ca să-i strivească capul; așa și omul rău și veninos: arareori el piere prin altceva decît prin propriul său venin și prin răutatea sa dusă dincolo de orice margine." Mihai Eminescu [18 ianuarie 1880] "

Ispitele au început pentru noi românii deja în anul 1926 când Paștele a căzut în calendarul iulian pe 19 aprilie ceea ce dădea pe stilul nou 2 mai. Iată deja un prim moment al depășirii intervalului de 22 martie – 25 aprilie. Conform celor arătate mai sus de către prof. Chiricescu, s-a ales ca dată în loc de 2 mai, 4 aprilie.

În acest punct s-a produs următorul clivaj: B.O.R. s-a rupt în prăznuirea sa de restul bisericilor ortodoxe. Dezastrul nu s-a oprit aici, ci a continuat în anul 1929, când s-a profilat din nou o situație similară. De data aceasta Biserica noastră a fost zguduită mult mai serios, și sminteala a antrenat pături mult mai largi. În această problemă s-au implicat și elita intelectualilor vremii ca Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, ce ne-au lăsat pagini excepționale de documentare și atitudine ortodoxă.

Rezultatele acestor demersuri s-au văzut în anul următor, 1930, când Biserica Română a revenit la păstrarea pascaliei ortodoxe, și prin aceasta comuniunea liturgică cu toate Bisericile Ortodoxe surori. Și aici vedem încă odată și admirăm meritul celor ce au susținut cu tărie și curaj cauza dreaptă a Calendarului liturgic. Anii ’30 au cunoscut în continuare presiuni constante de schimbare a Calendarului bisericesc, venite acum din partea Ligii Națiunilor.

În legătură cu aceasta, trebuie să menționăm un moment important, ce desigur că este și el cvasi-necunoscut în rândul clerului și credincioșilor. El a fost consemnat în revista bisericească „Candela”, nr. 1-4, 1931 din Cernăuți. Care au fost datele acestui important moment?

Pr. Profesor Vasile Gheorghiu, ucenic al prof. Popovici, profesor la fac. de teologie din Cernăuți a primit din partea Sfântului Sinod Român însărcinarea de a examina problema stabilirii unei date fixe a Paștelor, problemă ridicată de broșura Societății Națiunilor „A 4-a conferință generală a comunicațiilor și a documentelor de tranzit preparatorii, vol. I: Reforma calendarului.” Acolo se propunea rectificarea calendarului gregorian, și stabilirea unei date fixe a paștelui, de ex. în a doua duminică din aprilie.

Este interesant de observat componența Comitetului preparator al Comisiei consultative și tehnice de Comunicație și Tranzit, instituită de Consiliul Societății Națiunilor: Marele rabin Israel Levi, președintele Comitetului israelit în chestia reformei calendarului. Dr. Hertz, marele rabin al comunităților israelite unite din imperiul britanic, Londra. Reverend Dr. M. Hyamson, președintele ligii pentru păstrarea fixității zilei de Sâmbătă. Dr. Pinchas Kohn, delegat din partea „Agudas Iisroel”. Dr. F. Lewenstein, mare rabbin, Zürich. Profesor Adolf Keller, secretarul general al consiliului ecumenic al creștinismului practic. M.A.S. Maxwell, M. L. H. Christian și Dr. J. Nussbaum, numiți de conferința generală a adventiștilor de ziua a șaptea. M-lle Achelis, președintele Asociației pentru calendarul mondial. M. Brougthon Richmond, secretarul Asociației pentru calendarul internațional. M. Moses B. Cotsworth, directorul ligii internaționale al calendarului fix.

Iată deci, cine îndrăznea să decidă în privința stabilirii unei date fixe a Paștelui creștin! Criteriile lor nu erau nici măcar la nivel declarativ bisericești, ci exclusiv geo-politice și economice."

Articole similare

• Atelier de pictură pe sticlă, de Sfânta Paraschiva
• Romana Amerling & The Henry Love Group: o seară între Viena, Paris și New York
• Trofeul „Dan Moisescu” merge la GAMURAR ELENA, din București
• În plin război, Constanța dădea zilnic masa gratuit la 1400 de copii
• Festivalul „Dan Moisescu”, la ediția a XXX-a. Două seri în care cântecul popular românesc aduce la Constanța tinere talente și mari artiști