SUS CORTINA!(581)

Am fost tot timpul fascinat de lumea teatrului, chiar de pe vremea când visam să ajung regizor de film. Am jucat în multe spectacole ale teatrului din orașul meu natal, lumea de la strapontină mereu fermecându-mă. Iată de aceea m-am gândit să vă ofer un mic serial despre fascinanta atmosferă, mai ales că Teatrul de Stat din Constanța și vedetele lui au încă multe necunoscute pentru spectatorul de rând.

Sper să fiu în asentimentul dvs., dragi cititori și să vă mulțumesc după fiecare lectură a acestui serial-fluviu. Stați pe aproape, căci nici nu știți ce pierdeți. Deci, la drum.

Elpis este primul teatru din Constanţa, aparţinând Comunităţii Elene. Construit după planurile arhitectului francez L. Piver; inaugurat la 20 decembrie 1898. E vorba de Ateneul Popular “Filimon Sârbu”. Prima stagiune a început la 2 mai 1951, cu piesa „O scrisoare pierdută“. Regia era semnată de N. Kirițescu, iar scenografia de Traian Cornescu. În rolurile principale Emil Iencic, Constantin Morțun, Romeo Profit, Maria Antonova, onorată apoi cu titlul de artistă emerită..

S-au prezentat 93 de spectacole văzute de 30.830 spectatori. S-a jucat în sala „Filimon Sârbu“, care era în acel moment „Teatrul Marinei Militare”. Care a funcţionat în clădirea Teatrului „Elpis“.

Noua clădire a Teatrului de Stat Constanţa s-a inaugurat la 7 noiembrie 1952, cu piesa „Ruptura“. Pe lângă Valentina Şambra au jucat la cercurile teatrale de amatori şi alţi actori deveniţi profesionişti după 1951, când a apărut noul Teatru de Stat Constanţa; ca de exemplu: Romeo Profit, Jean Ionescu, George Stancu, Marieta Mihalcea, George Gheorghiu.

Bilanțul Teatrului de stat Constanța din perioada 1 ianuarie 1951 - 23 august 1959“: 79 de premiere, 3.182 de spectacole, 1.251.798 de spectator, 838 de spectacole în deplasare. În această perioadă au jucat aici: Toma Caragiu, Petre Ștefănescu, Constantin Codrescu, Vasile Crețoiu-artist emerit. Printre altele, s-a jucat în 1948: „Steaua fără nume“, de Mihail Sebastian (Valentina Şambra a avut rol principal).

Clădirea în care a luat fiinţă Teatrul de Stat Constanţa a fost vechea sală de gimnastică a Liceului „Mircea cel Bătrân“. Clădirea a fost extinsă între 1950-1952; a primit în faţă un portic cu şase pilaştri şi un vestibul. Sunt multe teatre în România care au un portic / vestibul similar la intrarea spectatorilor.

Multe din aceste informații le-am aflat de la Jean Badea, mulţi ani secretar literar la Teatrul de revistă „Fantasio“; a scris şi documentat teatrul constănţean. În total, a avut 249 de lucrări, apărute în 244 publicaţii diferite (până în ianuarie 2015). Ultimul său volum este „Dulcea povară - Schiţe de portret din lumea teatrelor constănţene“.

S-a continuat apoi din toamna lui 1951, cu cea de-a doua stagiune; cu o piesă originală, autoare Maria Banuş: „Ziua cea mare“. Evenimentul inaugurării clădirii Teatrului Dramatic din Constanţa avea să se producă în cea de-a treia stagiune. În timp ce lucrătorii finisau clădirea şi instalau mochetele şi scaunele în sală, pe scenă se repeta premieră inaugurală; într-un timp extrem de scurt, decorurile neputând să se usuce bine până în seara premierei din 7 noiembrie 1952. Cu acest spectacol a fost inaugurată noua clădire a teatrului: „Ruptura".

O contribuție aparte la dezvoltarea teatrului tomitan a avut-o doamna Anaid Tavitian, care a fost, mai întâi secretar literar, ulterior consultant artistic (din 2013) al Teatrului de Stat Constanţa. Mai precis, de la 3 octombrie 1978; an în care a terminat şi facultatea Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“, cu triplă specializare: teatrologie, filmologie, TV.

Anaid Tavitian a preluat funcţia de secretar literar al teatrului constănţean de la Romeo Profit - cel care a făcut parte de la bun început din grupul de actori amatori şi apoi profesionişti constănţeni. Merită a fi menţionat şi faptul că din valoroasa echipă a secretarilor literari din cadrul Dramaticului constănţean a făcut parte şi Georgeta Mărtoiu, în perioada 1956-1990.  (vom continua)

(Sursa: Historia)
 

Articole similare

• Atelier de pictură pe sticlă, de Sfânta Paraschiva
• Romana Amerling & The Henry Love Group: o seară între Viena, Paris și New York
• Trofeul „Dan Moisescu” merge la GAMURAR ELENA, din București
• În plin război, Constanța dădea zilnic masa gratuit la 1400 de copii
• Festivalul „Dan Moisescu”, la ediția a XXX-a. Două seri în care cântecul popular românesc aduce la Constanța tinere talente și mari artiști