PRO/CONTRA Reorganizarea administrativă (I)(2490)
Conducerea redacției mi-a indicat să continuăm dezbaterea privind reorganizarea administrativă. Și cum sunt un soldat credincios, am purces din nou la drum. Voi începe, evident, cu părerea personală. Deci la drum.
În primul rând CCIR nu reprezintă mediul de afaceri. Îsi atribuie competențe pe care nu le are. Reorganizarea administrativă este un imperativ pentru modernizarea României. Bate pasul pe loc de când am intrat în UE.
De ce abordează CCIR acest subiect în acest moment? De ce unii preiau subiectul, când acesta a fost ani de zile ignorat? O problemă, atât de importantă este abordată în mod superficial de mulți, inclusiv de colegi de breaslă. În fond, sunt niște date, dar văd că le observați. Iar propunerile CCIR nu sunt decât niște trasoare.
Mă îndoiesc că se bazează pe vreun studiu sau conexiuni geografice. Mai mult, e de neînțeles în condițiile date de gaura fabuloasă la buget. De ce Guvernul nostru nu face niciun efort de dezintegrare a actualei structuri administrative stufoase, ineficiente și clientelare!
E foarte simplu. Propun 18 Microregiuni sau o uniune mică între județe, de realizat pentru următorii doi ani, apoi, după implementare în pasul 2, să se treacă la realizarea celor 8 euroregiuni.
Structura celor 18 microregiuni ar arăta așa: Alba cu Alba și Hunedoara; Bacău cu Bacău și Neamț; Baia Mare cu Maramureș și Satu Mare; Bârlad cu Galați, Vrancea și 1/2 din Vaslui; Brăila cu Brăila, Ilfov și Călărași; Bucureşti cu București și Ilfov; Cluj cu Cluj și Sălaj; Constanţa cu Constanța și Tulcea; Craiova cu Dolj, Gorj și Mehedinți; Giurgiu cu Giurgiu și Teleorman; Iaşi cu Iași, Botoșani și 1/2 din Vaslui; Oradea cu Bihor și Arad; Mureș cu Mureș, Harghita și Covasna; Piteşti cu Argeș și Olt; Ploieşti cu Prahova, Dâmbovița și Buzău; Sibiu cu Sibiu și Brașov; Suceava cu Suceava și Bistrița Năsăud; Timişoara cu Timiș și Caraș Severin.
Practic vor fi 18 poluri de dezvoltare pentru România. În acest prim pas trebuiesc unificate MULTE comune, iar toate orașele muribunde economic și cu populație de sub 5000 locuitori să fie transformate în comune.
Aproape 40 de orașe și tot atâtea municipii nu mai îndeplinesc din punct de vedere formal condițiile pentru a mai fi astfel denumite. Potrivit datelor Recensământului încheiat arată că multe din orașele României nu se mai încadrează ca număr de locuitori în definiția municipiului sau orașului. Deși ar trebui să aibă peste 5.000 de locuitori, orașe ca Nucet (Bihor) sau Băile Tușnad (Harghita) au mult sub 2000 de locuitori.
Alte orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori sunt, de exemplu, BEREȘTI, FĂUREI, SULINA, BĂILE OLĂNEȘTI, BĂILE HERCULANE, AZUGA, SLĂNIC-MOLDOVA, PREDEAL, CAVNIC, BECHET, ABRUD și altele.
În cazul municipiilor, avem astfel de localități care nu au nici 10.000 de locuitori, deși ar trebui să aibă minim 25.000. Este cazul Orșovei sau al Beiușului. Pe lângă acestea, avem peste 30 de municipii care nu respectă criteriul populației: Vatra Dornei, Urziceni, Calafat, Adjud și altele.
Dacă ne uităm la celelalte criterii din lege, avem alte zeci de localități care sunt declarate orașe sau municipii, având o populație care să le permită această denumire, dar care arată mai degrabă a sat sau comună, nicidecum a municipiu/oraș. În sensul că nu au doctori, nu au rețea de canalizare, nu au străzi modernizate.
Dacă reformăm în acest an cele 80 de administrații locale care nu mai îndeplinesc cerințele legale de funcționare, vă imaginați ce economii la buget se fac? Și dacă se mai reduc numărul de consilieri locali cu 10 sau 15 per localitate? Dar dacă desființăm cele 94 de Primării care au sub 1000 de locuitori? Dar dacă comasăm cele 1412 de comune care au între 1000-3000 de locuitori?
Uni glumesc amar că se vor face șapte cneji, cu puteri nelimitate, iar anumite zone se vor întoarce în epoca de piatră.
Fondurile de orice fel vor fi sifonate de cei șapte cneji, fără să-i mai poată opri cineva sau ceva. Plus pericolul dezmembrării României la cele mai mici forme de autonomie forțată pe criterii etnice.
Așa că mai trageți frână de mână cu reorganizarea teritorială…
Plus foarte mulți hoți vor intra în șomaj. Mi se pare normal să comasezi localități până ajungi la o populație prin care primăria să se poată autosusține financiar. Problema însă nu este chiar așa simplă. Sunt localități în zone montane pe care, că să le comasezi până la o populație de minimum 5000 de locuitori, faci o comună cât jumătate de județ ca întindere. Oamenii ăia, ca să ia o simplă adeverință de la primărie, trebuie să bată jumătate de județ.
Nu mai vorbesc de ce înseamnă să fii angajat într-un serviciu de asistență socială și să ai câteva cazuri pe care să le vezi de câteva ori pe lună, amplasate în patru colțuri ale comunei.
O altă problemă: care este marele fâs că România nu este la nu știu ce grad de urbanizare? Ce, dacă locuiești în mediul urban ești mai deștept sau mai frumos? Care e problema, în fond? Este un deziderat să ne mutăm toți între betoane?
Recenta pandemie a demonstrat contrariul. De aceea, în opinia mea, comunele nu vor fi desființate ci vor fi trecute din județ în regiunile de care vor aparține, nici o localitate, indiferent că este municipiu, oraș, comună sau sat nu va dispare.
Un lucru e sigur, nu reforma administrativă rezolvă criminalitatea nației românești. Românii le-au verificat pe toate și tot hoți și criminali au rămas.
Articole similare
- Consiliul local al municipiului Constanţa este convocat în şedinţă extraordinară
- Vergil Chițac: „Închidem capitolele costisitoare ale trecutului și protejăm viitorul Constanței!”
- Întâlnire Florin Mitroi–Raed Arafat: măsuri pentru UPU Constanța și intervenții de urgență mai eficiente
- „Festivalul Sarmăluțelor” este în toi la Cumpăna! Trei zile de gusturi, tradiții și voie bună!
- Trotuare reabilitate, carosabil modernizat și noi locuri de parcare în cartierul Tomis Nord
