Să ne amintim de... MIHAI IRIMIA(606)

MIHAI IRIMIA (1942 - 2011) 

Mihai Irimia a fost profesor, istoric, arheolog, muzeograf principal la Muzeul de Arheologie din Constanța și membru al Societății de Studii Clasice din România.

Mihai Irimia a absolvit liceul „Ștefan cel Mare” din Târgu Mureș, apoi a studiat între anii 1960-1965 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A obținut doctoratul în istorie la Universitatea din București. După absolvirea facultății a fost repartizat guvernamental la Muzeul de Arheologie, unde a activat aproape 30 de ani, conducând săpături arheologice, realizând cercetări și publicând cărți și studii.

A fost membru al Comisiei Internaționale pentru promovarea studiilor indo-europene și trace, membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1986-2004), vicepreședinte al comisiei zonale a Monumentelor Istorice (1996-2002), președinte al Societății de Studii Clasice. A participat la peste 150 de manifestări științifice organizate în țară și străinătate.

Publicații - Arheologia și istoria populației autohtone din Dobrogea în a doua epocă a fierului, Facultatea de Istorie a Universității București, 1985; Bronzuri figurate, Muzeul de Arheologie Constanța, 1967; Dobrogea. Album, Editura Sport-Turism, București, 1978 (coautor); La nécropole gète de Ve-IVe s. av.n.è. de Bugeac, Inventaria Archaeologica, 13, Editura Academiei, București, 1986; Die Gruppe römischer Ofen von Dervent (Kreis Constanța), Terra Antiqua Balcanica, Veliko Târnovo, 22.IX-27.IX 1975, Résumés des communications; Typen römischer Keramikofen in der Dobrudscha, Terra Antiqua Balcanica, Veliko-Târnovo, 22.IX-27.IX 1975, Résumés des communications; Contribuții la cunoașterea ceramicii lucrate la roată din Dobrogea în a doua epocă a fierului, Symposia Thracologica 3 (1985); Tipuri de vase grecești imitate de autohtoni, descoperite în necropola getică de la Bugeac, Symposia Thracologica 5 (1987); Contribuții la cronologia davei getice de la Satu-Nou ,,Valea lui Voicu”, Symposia Thracologica 6 (1988); Considerații privind unele meșteșuguri în epocă romană timpurie în lumina descoperirilor de la Dervent, jud. Constanța, Symposia Thracologica 6 (1988); Unele aspecte privind Hallstatt-ul târziu în Dobrogea în lumina cercetărilor actuale, Symposia Thracologica 7 (1989); Noi mărturii arheologice privind geții din Dobrogea în a doua epocă a fierului, Symposia Thracologica 8 (1989); Hallstattzeitlische Funde aus Satu-Nou, Fundplatz ,,Valea lui Voicu”, Symposia Thracologica 9 (1992), p. 123 (în colaborare); Satu-Nou, ,,Valea lui Voicu”, com. Oltina, jud. Constanța, în volumul Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Brăila, 1996, p. 99 (în colaborare); Social differences in plane getic gravefield Bugeac, place „Ghețărie” (comm. of Ostrov, Constanța County), The 5th International Colloquium of Funerary Archaeology: The Grave as an Expression of the dead Social Status, Brăila-Tulcea, 14-17 May 2003, Programme and Abstracts; Le site gétique de Satu Nou, comm. d’Oltina, départ. de Constantza, le point „Vadu Vacilor”. Observations préliminaires, International Colloquium: Important Sites from the Pre-Roman and Roman Time on the Lower Danube Valley (4th century AD), Galați, 10-12 May 2007, Programme and Abstracts (în colaborare); Cimitirele de incinerație getodacice de la Bugeac-Ostrov, în Pontica 1, 1968.

„Mai avea încă de scris. Cea mai mare parte a materialelor de la Satu Nou - Valea lui Voicu se afla în curs de prelucrare, urmând ca rezultatele să fie cunoscute într-un viitor pe care și-l dorea cât mai apropiat. Pe biroul de lucru și la desenat erau materiale arheologice de la Țibrinu; o nouă lucrare de doctorat aștepta să fie recenzată.

Lucra neobosit, lucra cu plăcere, lucra din obișnuință, era la întrecere cu timpul și cu sine însuși. Din păcate timpul nu a mai avut răbdare și, brusc, omul s-a sfârșit. Nu și opera. Moartea, să fie atunci, un punct sau doar o simplă virgulă?”  

(LIVIA BUZOIANU,  MIHAI IRIMIA,  PONTICA 44  - 2011)

Referințe
Enciclopedia istoriografiei romanești, editura Științifică și enciclopedică, București, 1978, p. 185.
MIHAI IRIMIA – la 65 de ani, Pontica 40, 2007, pp. 659-670.

 

Articole similare

• Atelier de pictură pe sticlă, de Sfânta Paraschiva
• Romana Amerling & The Henry Love Group: o seară între Viena, Paris și New York
• Trofeul „Dan Moisescu” merge la GAMURAR ELENA, din București
• În plin război, Constanța dădea zilnic masa gratuit la 1400 de copii
• Festivalul „Dan Moisescu”, la ediția a XXX-a. Două seri în care cântecul popular românesc aduce la Constanța tinere talente și mari artiști