Renovarea Cazinoului din Constanța - o odisee complexă în restaurare și revalorizare(530)

Cazinoul este cel mai cunoscut monument istoric de categoria A (interes național și internațional) de pe litoralul românesc. Lucrările de restaurare aici erau finalizate în proporție de 67% în luna mai, conform Companiei Naționale de Investiții. Noul termen de finalizare a lucrărilor era preconizat la sfârșitul lunii martie 2024, cu un an mai târziu față de termenul inițial înaintat.

Valoarea totală a lucrărilor a ajuns la peste 236 de milioane de lei (inclusiv TVA), după aprobarea noilor indicatori tehnico-economici, față de valoarea inițială care ajungea la aproximativ 90 de milioane de lei. Monumentul istoric a intrat în renovări la începutul anului 2020, după aproape un deceniu de tergiversări birocratice.

Firma care a câștigat licitația a descoperit, în timpul decopertării, că structura Cazinoului este mult mai afectată decât se credea inițial. Proiectanții nu au putut anticipa gradul de degradare a structurii pentru că asta ar fi presupus să decoperteze în întregime bucăți mari din monument înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor.

Restaurarea Cazinoului din Constanța, clădire-simbol lăsată în paragină de 30 de ani, este realizată de asocierea Aedificia Carpați – Remon Proiect – Profesiona Construct Proiectare și Tehnoinstal, potrivit rezultatului licitației organizate de Compania Națională de Investiții. Licitația a fost lansată de Compania Națională de Investiții pe platforma de achiziții publice la data de 23 mai 2019, iar la 15 ianuarie 2020 au început lucrările propriu-zise.

După revoluție monumentul a fost lăsat în paragină urmând să ajungă la ”ruși, turci sau arabi bogați”, conform colegilor de la Info Sud-Est. În anul 2000, Primăria Constanța prelua Cazinoul de la societatea de stat Litoral SA și încerca să găsească soluții pentru restaurarea monumentului istoric care deja era degradat, ultima reabilitare fiind realizată în anul 1986.

S-au încercat mai multe variante. Prima dată s-a ales varianta concesiunii pe 49 de ani, cu obligația noilor proprietari de a investi în reabilitarea monumentului istoric. O firmă israeliană a preluat contractul, însă, după trei ani, fără să facă nicio investiție, l-a întrerupt. Apoi, în spațiul public constănțean fostul primar Radu Mazăre a testat în spațiul public chiar vânzarea monumentului istoric, către “ruși, turci sau arabi bogați”. Societatea a protestat. Cazinoul a intrat, începând cu anul 2011, într-un joc de ping-pong între Primărie și Ministerul Dezvoltării.

În 2015 s-au alocat, pentru prima dată, banii pentru restaurarea monumentului – 8,5 milioane de euro, iar demersurile juridice au început. Timp de trei ani au fost anulate tot atâtea licitații, după ce mai multe contestații ale firmelor participante au fost acceptate de instanțe sau de CNSC. După 2018 a început o perioadă efervescentă de dezbateri publice, întâlniri între autorități, experți și societatea civilă. S-a refăcut documentația de reabilitare, s-a ajustat suma și CNI a lansat cea de-a patra licitație, care a fost adjudecată de o asociere de firme în frunte cu Aedificia Carpați. Rezultatul a fost contestat, dar demersul a fost respins, iar constructorii au început lucrările.

Aedificia Carpați, o societate înființată în 1992 în urma reorganizării Trustului Carpați. Aedificia Carpați este specializată în reabilitarea și restaurarea clădirilor care sunt monumente istorice. Înainte de 1990, Trustul Carpați, predecesorul Aedificia, a restaurat Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Sala Palatului, Palatul Foișor și Cazinoul din Sinaia, Palatul Olănești, Palatul Snagov ș.a.

După privatizare, noua Aedificia Carpați a restaurat Ateneul Român, Banca Națională a României, Teatrul Național, Opera Națională, Muzeul Țăranului Român, Patriarhia, Universitatea Națională de Arhitectură și alte universități și instituții importante. Dintre edificiile civile și industriale, Aedificia Carpați a restaurat Biblioteca Națională, Guvernul României, Teatrul Național de Operetă, Hotel Hilton București, Hotelul și sediul Federației Române de Fotbal, Institutul Național pentru Fizica Pământului, Universitatea Politehnică București, Fabrica de Bere Tuborg, Teatrul Național de Operetă ș.a.

Aedificia Carpați este condusă de omul de afaceri Petre Badea. Acesta împreună cu societatea pe care o administrează au fost trimiși în judecată, în noiembrie 2018, pentru cumpărare de influență și evaziune fiscală, conform DNA. În rechizitoriu, procurorii susțin că, în perioada 2010-2012, Petre Badea ar fi oferit unui parlamentar 3,84 milioane de euro, din care a remis 1,27 milioane de euro, pentru ca parlamentarul să-și folosească influența astfel încât Ministerul Culturii să plătească lucrările pe care Aedificia Carpați le efectua în momentul respectiv. Dosarul este judecat de Tribunalul București.

Vom reveni asupra subiectului, căci merită, după ce am cercetat mai multe surse de informare.

 

Articole similare

• COMUNICAT DE PRESĂ Debutul proiectului „Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare menajeră în orașul Ovidiu”
• Constanța -punte către o nouă piață pentru fermierii români!
• SIGEMO a inaugurat oficial noul punct de lucru din Constanța
• Constanța, conectată la oportunitățile europene
• APIA plătește peste 150 milioane lei pentru motorina aferentă trimestrului II al anului 2026