În pragul celei mai mari sărbători creştineşti - Paştele, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi întâmpină vizitatorii cu expoziția temporară „Sărbătoarea Paştelui la români”(241)
Structurată pe două săli aflate la parterul muzeului, expoziția prezintă interioare țărăneşti de sărbătoare din toate provinciile istorice româneşti: Dobrogea (Constanța, Tulcea), Muntenia (Giurgiu, Muscel -Argeş, Buzău, Ilfov), Oltenia (Vâlcea, Olt, Gorj), Moldova (Bucovina), Transilvania (Braşov, Sibiu, Maramureş, Bihor, Ţara Zarandului), Banat (Timiş, Caraş-Severin).
Expoziţia reconstituie un important segment al spațiului privat al locuinţei tradiţionale ţărăneşti - camera,,bună", locul în care familia păstra tot ceea ce era mai valoros: icoane pictate pe sticlă sau lemn, ştergare, țesături de pat şi de perete, perne, precum și o mare varietate de vase din ceramică.
În preajma marilor sărbători de peste an sau cu prilejul unor evenimente importante, camera,,bună” a casei devenea locul în care se concentra tot ceea ce avea familia mai valoros, fiind totodată şi o mărturie a măiestriei femeilor şi fetelor care lucrau toate țesăturile destinate decorului sau uzului gospodăresc.
În cadrul acestei încăperi, peretele de răsărit cu icoana protectoare se constituie ca un adevărat altar, fiind încadrată de ştergare țesute la război şi decorate cu motive alese, specifice fiecărei zone. Alături de acestea, un rol important îl au şi vasele din ceramică (farfurii, cancee, ulcioare), cele etalate provenind din centre precum: Vama (Oaş), Vadu Crişului (Bihor), Făgăraş (Braşov), Bârsa (Arad), Biniş (Caraş-Severin), Rădăuți (Suceava), Vlădeşti (Vâlcea), Oboga (Olt), Coşeşti (Argeş), Pisc (Ilfov), Târgu-Jiu (Gorj).
Paştele a generat tradiții ce trebuie păstrate și conservate în timp. Una dintre acestea este încondeiatul ouălor, meşteşug care ocupă un loc deosebit în arta populară românească.
Documentar, acest obicei a fost menționat pentru prima dată pe la 1700, de către Antonio Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În codul alimentar pascal, oul reprezintă simbolul cel mai încărcat de semnificații, fiind asociat mormântului deschis al Mântuitorului.
În expunere sunt etalate ouă încondeiate cu ,,chişița", instrument tradițional mânuit cu pricepere de femeile din Bucovina şi Maramureş.
Expoziția va fi deschisă până pe 4 mai.
Vă aşteptăm la muzeu!
Articole similare
- Atelier de pictură pe sticlă, de Sfânta Paraschiva
- Romana Amerling & The Henry Love Group: o seară între Viena, Paris și New York
- Trofeul „Dan Moisescu” merge la GAMURAR ELENA, din București
- În plin război, Constanța dădea zilnic masa gratuit la 1400 de copii
- Festivalul „Dan Moisescu”, la ediția a XXX-a. Două seri în care cântecul popular românesc aduce la Constanța tinere talente și mari artiști
