Vicepremierul care a justificat mita ca „șpagă de supraviețuire” a demisionat după trei zile de criză(244)

 Dragoș Anastasiu și-a anunțat oficial demisia din funcția de vicepremier, în contextul scandalului public izbucnit după apariția informațiilor privind implicarea sa, în trecut, într-un caz de mită mascată către o inspectoare ANAF. Demisia vine la doar o lună de la numirea sa în Guvernul condus de Ilie Bolojan.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, Anastasiu a declarat că decizia de a părăsi Executivul a fost motivată de climatul public ostil și de campania de discreditare care, în opinia sa, afectează capacitatea de a contribui real la actul guvernării.

„Am intrat în Guvern cu gândul de a avea un impact, de a aduce experiența mea din zona privată în sprijinul administrației. Însă, în acest climat, orice aș face sau aș spune este pus sub semnul suspiciunii. E momentul să fac un pas în lateral”, a afirmat Anastasiu.

Controversele au fost generate de faptul că, între 2009 și 2017, o companie controlată de acesta a încheiat contracte fictive cu o firmă deținută de Angela Burlacu, inspector ANAF, condamnată definitiv în 2023 la cinci ani de închisoare. Sumele plătite – estimate la 170.000 de euro – au fost considerate de instanță drept mită mascată, menită să asigure protecția firmei lui Anastasiu în fața controalelor fiscale.

Deși Anastasiu a recunoscut faptele în urmă cu câțiva ani, susținând că a acționat sub presiune și amenințări, el nu a fost cercetat penal de DNA, fiind considerat denunțător în dosar. Această versiune a fost, însă, ulterior nuanțată de procurori, care au afirmat că el a fost chemat în calitate de martor.

Scandalul a fost amplificat de reacțiile contradictorii din spațiul politic – inclusiv ale președintelui Nicușor Dan – dar și de refuzul inițial al vicepremierului de a demisiona imediat după declanșarea crizei.

Anastasiu a subliniat în declarația sa publică că a fost catalogat pe nedrept drept „șpăgar”, punctând diferența între ceea ce a numit „șpagă de supraviețuire” și „șpagă de îmbogățire”, o nuanțare care a stârnit reacții mixte în opinia publică.

Demisia sa deschide un nou front de discuție în coaliția guvernamentală, deja tensionată de conflictele dintre premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan, și ridică semne de întrebare privind criteriile de integritate în selecția echipei guvernamentale.

Articole similare

• Senatorul Nicolae Vlahu: „Deținerea drogurilor nu trebuie redusă la o simplă contravenție!”
• Senatorul AUR Nicolae Vlahu: Unitate în AUR, responsabilitate față de români și alegeri anticipate, soluția pentru depășirea crizei politice
• Senatorul Nicolae Vlahu: „Nu vom vota guvernul Mureșan. Ne respectăm angajamentele față de români!”
• OFSD Constanța, prezentă la Școala Politică a Femeilor Social-Democrate
• Deputatul Mădălin Făget: „Nu votez de frica pierderii mandatului”