Arhiva Timpul · vizualizezi versiunea clasică a publicației.Mergi la site-ul actual →
cultura-educatie
6 ianuarie - Boboteaza, Repausul Duminical și problemele de pe mare

6 ianuarie - Boboteaza, Repausul Duminical și problemele de pe mare(298)

     Una dintre cele mai importante sărbători legale din România este și astăzi Boboteaza, care celebrează Epifania (Arătarea Domnului), momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Și în urmă cu un veac, pe 6 ianuarie, această sărbătoare era ținută cu sfințenie în întreaga Românie și, bineînțeles, și la Constanța. Cu o zi înainte, de Ajun (5 ianuarie) credincioșii țineau post, pentru ca a doua zi să poată primi cum se cuvine apa sfințită - Agheasma Mare. Ca și astăzi, în Ajun, preoții mergeau din casă în casă, iar enoriașii ortodocși sărutau icoana cu botezul Domnului. Pe 6 ianuarie avea loc sărbătoarea propriu-zisă, prilej pentru organizarea mai multor evenimente religioase și tradiționale.
     

Un astfel de exemplu este serbarea Bobotezei din 𝟔 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟐𝟗, organizată de Primăria Municipiului Constanța, condusă la acea vreme de 𝐅𝐫𝐚𝐧𝐜𝐢𝐬𝐜 𝐒𝐚𝐜𝐡𝐞𝐭𝐭𝐢, politician țărănist, comerciant și jurnalist de etnie italiană, fost prefect al județului (ianuarie – martie 1920) și timp de mulți ani consilier comunal. Fiu de cioplitor în piatră, Sachetti s-a născut la Topalu, în 1874, și până la intrarea în politică s-a remarcat ca un foarte bun organizator, în perioada în care a deținut funcția de director al Fabricii belgiene de Ciment din Cernavodă. Aici, a fost iubit și respectat de angajați, cărora le oferea gratuit materiale de construcție pentru case, precum și sfaturi utile privind înființarea de micro-ferme și cooperative agricole.
     

Serbarea de Bobotează a început la ora 9.30, când la 𝐂𝐚𝐭𝐞𝐝𝐫𝐚𝐥𝐚 𝐄𝐩𝐢𝐬𝐜𝐨𝐩𝐚𝐥𝐚̆ s-a oficiat 𝐒𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐚 𝐋𝐢𝐭𝐮𝐫𝐠𝐡𝐢𝐞, în prezența autorităților locale, a unor invitați din capitală și a numeroși cetățeni. După slujbă, participanții s-au deplasat pe Bulevardul de Jos, astăzi Faleza Cazinoului, la acea vreme numit și 𝐁𝐮𝐥𝐞𝐯𝐚𝐫𝐝𝐮𝐥 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐀𝐯𝐞𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮. Acestă arteră aflată la nivelul Cazinoului Municipal era numită „De Jos”, pentru a nu fi confundată cu celălalt bulevard paralel, Regina Elisabeta.
     

Cortegiul religios s-a oprit lângă micul golf din apropierea Cazinoului, unde 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐜𝐨𝐩𝐮𝐥 𝐆𝐡𝐞𝐫𝐨𝐧𝐭𝐢𝐞 a oficiat 𝐒𝐟𝐢𝐧𝐭̗𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐀𝐩𝐞𝐥𝐨𝐫. Civilii și numeroși soldați prezenți au umplut ambele bulevarde și parcul ce le despărțea. Episcopul a aruncat în ape Sfânta Cruce, iar fanfara a intonat imnul național 𝙏𝙧𝙖̆𝙞𝙖𝙨𝙘𝙖̆ 𝙍𝙚𝙜𝙚𝙡𝙚 (oficial între 1881 și 1947), moment urmat de salve de tun. A urmat parada militară, trupele defilând prin fața tribunei oficiale amplasate în dreptul Cazinoului.
     Sărbătoarea de Bobotează de la Constanța, din 6 ianuarie 1929, a fost una impresionantă, așa cum merita un oraș balnear în maximă dezvoltare și care ajunsese să aibă 𝐨 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭̗𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝟔𝟑.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢.
                                    
     Un aspect interesant: 6 ianuarie 1929 a picat într-o 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆. Cei care ar fi vrut să meargă pe la magazine, imediat după ceremonia religioasă de la Cazino nu ar fi avut prea multe opțiuni, întrucât că era în vigoare 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐫𝐞𝐠𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐑𝐞𝐩𝐚𝐮𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚𝐥 𝐬̗𝐢 𝐚 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥𝐞, normă emisă în 1925. Astfel, erau închise majoritatea prăvăliilor. Erau deschise toată ziua cofetăriile - în înțelesul strict la cuvântului, bufetul de la gară, agențiile pentru vânzări de bilete de tren și vapoare. Restaurantele și hanurile puteau funcționa, însă nu aveau dreptul de a servi băutură decât în timpul prânzului și al cinei, în anumite intervale orare. De asemenea, erau deschise cafenelele, plăcintăriile și ceainăriile care nu comercializau băuturi alcoolice, chioșcurile de jurnale, expozițiile și atelierele fotografice. Măcelăriile, mezelăriile, brutăriile, zarzavageriile și pescăriile au fost deschise doar între orele 7:00 și 10:00 dimineață.
     

Legea din 1925 a îmbunătățit și completat norme mai vechi ale repausului duminical și anume cele emise în 1897 și în 1910. Pentru unii era o zi destul de tristă. Însuși marele 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐠𝐢𝐚𝐥𝐞 spunea: „𝑁-𝑎𝑚 𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑢𝑟𝑎̂𝑡 𝑝𝑒 𝑙𝑢𝑚𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑢𝑛 𝑜𝑟𝑎𝑠̗ 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑧𝑖𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑎𝑢𝑠 𝑑𝑜𝑚𝑖𝑛𝑖𝑐𝑎𝑙. 𝐶𝑒 𝑠𝑜𝑚𝑛... 𝑃𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑜𝑡 𝑖̂𝑛𝑐ℎ𝑖𝑠! 𝑆𝑎̆ 𝑣𝑟𝑒𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑒 𝑠𝑝𝑎̂𝑛𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑠̗𝑖 𝑛-𝑎𝑖 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖 𝑢𝑛 𝑠̗𝑡𝑟𝑒𝑎𝑛𝑔!”
     

Mai trebuie să spunem că cei care au participat la Sfințirea Apelor pe 6 ianuarie 1929 au dat dovadă de curaj și s-au îmbrăcat gros pentru că a fost 𝐨 𝐳𝐢 𝐦𝐨𝐡𝐨𝐫𝐚̂𝐭𝐚̆. Mult mai greu a fost însă pentru cei aflați pe mare, pentru că au avut parte de 𝐨 𝐜𝐞𝐚𝐭̗𝐚̆ 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐚𝐬𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐝𝐞 𝐡𝐮𝐥𝐚̆. Vasul 𝑷𝒓𝒊𝒏𝒄𝒊𝒑𝒆𝒔𝒂 𝑴𝒂𝒓𝒊𝒂, din cadrul Serviciului Maritim Român (SMR) a plecat de la Constantinopol și s-a rătăcit în zona Capului Caliacra, unde a fost la un pas de a eșua în apă puțin adâncă. A reușit să se refugieze în larg, unde a ancorat pentru zece ore. Abia a doua zi a pornit iar la drum și a ajuns în Portul Constanța la ora 13.00. Un alt vas, 𝑪𝒂𝒎𝒑𝒊𝒅𝒐𝒈𝒍𝒊𝒐, al agenției Lloyd Triestino, aflat în drum spre Odessa a sosit în Portul Constanța cu o întârziere de peste șase ore. Unele vase aflate pe Marea Neagră au suferit și defecțiuni dar nu s-au înregistrat decât pagube materiale și deloc victime umane.
     

𝗥𝗲𝗰𝗹𝗮𝗺𝗮 𝘇𝗶𝗹𝗲𝗶 – „𝗦𝘁𝗼𝗽 𝗹𝗮 𝗕𝗼𝗱𝗲𝗴𝗮 𝘀̗𝗶 𝗥𝗲𝘀𝘁𝗮𝘂𝗿𝗮𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗝𝘂𝗯𝗶𝗹𝗲𝘂, 𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗖𝗮𝗿𝗼𝗹 𝟰𝟳, 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗱𝗿𝘂𝗺 𝗱𝗲 𝗣𝗼𝘀̗𝘁𝗮̆. 𝗔 𝗮𝗱𝘂𝘀 𝘂𝗻 𝘁𝗿𝗮𝗻𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝗻𝘂𝗿𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗢𝗱𝗼𝗯𝗲𝘀̗𝘁𝗶 𝘀̗𝗶 𝗦𝘁𝗿𝗲𝗶𝗻𝗲 – 𝗕𝘂𝗳𝗲𝘁 𝗮𝘀𝗼𝗿𝘁𝗮𝘁 – 𝗠𝗮̂𝗻𝗰𝗮̆𝗿𝘂𝗿𝗶 𝗰𝗮𝗹𝗱𝗲 𝘀̗𝗶 𝗿𝗲𝗰𝗶 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗼𝗿𝗮̆ 𝗱𝗶𝗻 𝘇𝗶 𝘀̗𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗻𝗼𝗮𝗽𝘁𝗲❞ (𝟭𝟵𝟮𝟳; 𝗮 𝗽𝗶𝗰𝗮𝘁 𝗶̂𝗻𝘁𝗿-𝗼 𝘇𝗶 𝗱𝗲 𝗷𝗼𝗶).
     

𝐌𝐞𝐧𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐞– În anii 20 Jubileu a fost un restaurant de categoria I, situat pe str. Carol (astăzi Bd. Tomis), vizavi de Poșta Veche, actualul Muzeu de Artă Populară și fost sediu de primărie în perioada 1896-1906. Prețuri de cat.I: cotlet de porc -22 lei, șnițel vienez – 20 lei, chiftele prăjite – 10 lei, mici – 4 lei bucata, șalău rasol – 18 lei, crap prăjit -14 lei, guvid prăjit – 14 lei, ciorbă de crap – 8 lei, supă de fasole – 5 lei.

 

#MINAC #6ianuarie #Boboteaza #muzeu #istorie #AstăzilaConstanța

Articole similare

Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.

Editorial

Cei patruzeci și cinci!
scris de Florin Dinu
Dacă articolul din 24 iunie l-am intitulat “După douăzeci de ani”, m-am gândit să păstrez linia lui Alexandre Dumas și să con(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii

  • Dobrogea a ajuns într-un castel din Belgia
  • Se oprește apa în localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Galeșu!
  • Erwin Șimșensohn: „Accesibilitatea în artele spectacolului înseamnă asumarea unui teatru deschis!”
  • RAJA anunță lucrări la Stația de Tratare și Pompare Palas, miercuri – 26 august 2026!
  • Trofeele Mamaia Nostalgia, „mai mult” decât muzică la Festivalul Mamaia 2026 Un regal muzical, între Italia și România
Versiunea clasică este disponibilă în mod de lectură; votarea și formularele interactive sunt dezactivate.