Zeii lor nu au murit. Au rămas în marmură...(201)
Pe 13 februarie, MINAC ne invită să privim câteva fragmente de piatră descoperite în Dobrogea — și să înțelegem că în ele a supraviețuit o lume întreagă.
Artemis cu câinele și mistrețul, surprinsă în plină goană.
Nike, zeița victoriei, conducând un car de luptă înaripat.
Erotes — micii genii ai iubirii — atacând lei și tauri.
𝗦𝗰𝘂𝗹𝗽𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗮𝗰𝘂𝗺 𝟮.𝟬𝟬𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶. 𝗚𝗮̆𝘀𝗶𝘁𝗲 𝗶̂𝗻 𝗖𝗼𝗻𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁̦𝗮, 𝗛𝗶𝘀𝘁𝗿𝗶𝗮, 𝗖𝗮𝗹𝗹𝗮𝘁𝗶𝘀.
Păstrate azi la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Fragmentele sunt mici. Poveștile din ele — imense.
𝟏𝟑 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 – 𝐌𝐚̆𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚̆, 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐳𝐞𝐢 𝐬̗𝐢 𝐞𝐫𝐨𝐢
Prin intermediul calendarului istoric „Astăzi la Constanța”, pentru data de 𝟏𝟑 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, vă propunem o incursiune în universul spiritual al antichității, așa cum a rămas transpus în piatră și marmură. Anticii și-au sculptat credințele, miturile și idealurile în materiale durabile, lăsând în urmă imagini menite să traverseze secole. Frizele, elemente arhitecturale cu rol decorativ, se transformau adesea în narațiuni sculptate despre zei, eroi și scene mitologice. Ajunse până la noi în fragmente, aceste mărturii și-au păstrat forța expresivă.
Colecția 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 reunește mai multe frize din marmură, descoperite pe teritoriul așezărilor antice din Dobrogea, pe care pot fi descifrate personaje și episoade din universul mitologic al antichității. Informațiile prezentate se bazează pe studiul de specialitate semnat de 𝐙𝐚𝐡𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐂𝐨𝐯𝐚𝐜𝐞𝐟, „𝑆𝑐𝑢𝑙𝑝𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̗𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎̆ 𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑁𝑎𝑡̗𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝐴𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̗𝑎” (Editura Mega, 2011)
Una dintre piesele arheologice pe care le-am selectat pentru demersul nostru este o friză descoperită la Callatis, în anul 1940. Fragmentul păstrat este din marmură, are o lungime de 0,50 metri și o înfățișează pe 𝐳𝐞𝐢𝐭̗𝐚 𝐯𝐚̂𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐀𝐫𝐭𝐞𝐦𝐢𝐬 în acțiune, cu tolba de săgeți în mâna stângă. Aceasta este îmbrăcată cu 𝑐ℎ𝑖𝑡𝑜𝑛 încins sub sâni și 𝑘𝑜𝑙𝑝𝑜𝑠 (n.r. termeni din vestimentația antică, chitonul fiind asemănătoare unei tunici, iar kolposul partea superioară a acestuia, obținut prin ridicarea materialul și fixarea lui cu o centură), cu o ℎ𝑙𝑎𝑚𝑖𝑑𝑎 (n.r. mantie scurtă) fluturând în spate și cu încălțăminte bogat decorată. În fața zeității aleargă câinele care înfruntă un mistreț. Fragmentul de friză este datat secolele II – I a. Chr. și deși are marginile tăiate, pentru a fi reutilizat ca material de construcție – ceea ce a dus la deteriorarea reliefului, își păstrează expresivitate.
O altă piesă arheologică remarcabilă este o friză din marmură de Procones, cu dimensiunile de 0,55 metri lungime, 0,252 metri înălțime și 0,23 metri grosime, descoperită la Histria. Relieful, destul de bine conservat, o înfățișează pe 𝐍𝐢𝐤𝐞, 𝐳𝐞𝐢𝐭̗𝐚 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 (cunoscută în mitologia romană sub numele de Victoria), reprezentată înaripată și surprinsă din profil. Fiica titanului Pallas și a râului Styx, Nike era trimisă să lupte de partea lui Zeus împotriva titanilor sau să medieze neînțelegerile dintre zei și oameni, precum și disputele dintre oameni. În scena de pe friză este reprezentată conducând o bigă spre dreapta, în urmărirea unui alt car de luptă, din care s-au păstrat roata și capătul unei aripi. După cum remarca istoricul Scarlat Lambrino, pe friza completă era redat „un șirag de care cu doi cai mânați furtunatic de Victorii înaripate”. Exponatul este datat în a doua jumătate a secolului al II-lea – prima jumătate a secolului I a. Chr.
De o frumusețe aparte este 𝐟𝐫𝐢𝐳𝐚 𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐯𝐢𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢 (foto): un fragment de 1,32 metri lungime al acestui element arhitectural a fost descoperit la Techirghiol, în temelia vechii geamii, iar mai târziu, a fost găsit la Constanța un al doilea fragment în lungime de 0,82 metri. Datată în epoca elenistică, secolele II – I a. Chr., friza înfățișează o serie de divinități: Diana, Apollo Musagetes, Muzele, Hecate, dar și altele, neidentificate.
Friza cu 𝐄𝐫𝐨𝐭𝐞𝐬 𝐥𝐚 𝐯𝐚̂𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞, realizată din marmură alb-cenușie, străbătută de ușoare dungi vineții, surprinde o scenă spectaculoasă. Descoperită fragmentar la Constanța (trei fragmente au fost descoperite în anul 1930, pe strada Cuza Vodă, în același loc fiind găsit un al patrulea, în anul 1984), aceasta prezintă o scenă de vânătoare a cărui protagoniști sunt Erotes – genii înaripate asociate de obicei cu iubirea. Sunt reprezentați atacând animale sălbatice: un Eros călare lovește un leu cu sulița, altul este îngenuncheat în fața animalului rănit, iar în jurul lor se desfășoară o adevărată confruntare cu urși, tauri și alte fiare. Decorul este completat de arbori și de un chenar superior bogat ornamentat, sub forma unei ghirlande. Friza, care a aparținut unui mausoleu, este datată între jumătatea secolului al II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐒𝐚𝐢𝐚 𝐁𝐞𝐧𝐳𝐢𝐧 – 𝐁𝐥𝐚̆𝐧𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐱. 𝐂𝐮 𝐨 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐝𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐑𝐮𝐬𝐢𝐚 𝐬̗𝐢 𝐚𝐜𝐢 𝐢̂𝐧 𝐭̗𝐚𝐫𝐚̆, 𝐬𝐞 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐚̆ 𝐨𝐧𝐨𝐫𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢 𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐛𝐫𝐚𝐧𝐬̗𝐞, 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐞, 𝐝𝐚𝐭 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝𝐜𝐚̆ 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚 𝐝𝐨𝐦𝐢𝐜𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭̗𝐢𝐥𝐨𝐫, - 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐏𝐥𝐞𝐯𝐧𝐞𝐢, 𝐧𝐫.𝟒. 𝐈̂𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐚𝐭̗𝐢 𝐬̗𝐢 𝐯𝐚̆ 𝐯𝐞𝐭̗𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞❗ (𝐳𝐢𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐍𝐞𝐚𝐠𝐫𝐚̆, 𝟏𝟗𝟐𝟖).
Articole similare
- Atelier de pictură pe sticlă, de Sfânta Paraschiva
- Romana Amerling & The Henry Love Group: o seară între Viena, Paris și New York
- Trofeul „Dan Moisescu” merge la GAMURAR ELENA, din București
- În plin război, Constanța dădea zilnic masa gratuit la 1400 de copii
- Festivalul „Dan Moisescu”, la ediția a XXX-a. Două seri în care cântecul popular românesc aduce la Constanța tinere talente și mari artiști
