Constanța, anii '20. Un oraș în care oricine putea face avere - dacă știa o meserie(216)

Rotari, caretași, ceasornicari, cojocari, curelari, fabricanți de lumânări aurite. Străzi pline de ateliere, prăvălii deschise în fiecare zi, nume din toate colțurile lumii pe firmele de pe Ștefan cel Mare.

Acesta era orașul nostru acum o sută de ani. Cosmopolit, prosper, în plină expansiune – și extrem de viu.

✨𝟏𝟐 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 - 𝐂𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐧𝐭̗𝐢, 𝐦𝐞𝐬̗𝐭𝐞𝐬̗𝐮𝐠𝐚𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐦𝐞𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚𝐬̗𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐮𝐧 𝐯𝐞𝐚𝐜✨
      Reședință de județ și capitală a provinciei pontice, Constanța a înregistrat o continuă 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜𝐚̆ în prima jumătate a anilor '20 ai secolului XX. Populația creștea de la an la an, orașul se extindea constant, iar comerțul devenea din ce în ce mai înfloritor. Constanța era un oraș cosmopolit, atât datorită multietnicității istorice tradiționale, cât și grație portului și activităților sale comerciale. Orașul devenise un magnet pentru comercianți, un loc prosper și sigur unde puteai face ușor avere, fie că erai mare 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚𝐬̗, mic 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐧𝐭 sau simplu 𝐦𝐞𝐬̗𝐭𝐞𝐬̗𝐮𝐠𝐚𝐫. Era loc pentru toți...
     Astăzi ne vom referi la câțiva dintre comercianții, negustorii și meșteșugarii orașului, unii dintre ei specializați în domenii care în prezent ne par inedite. Erau anii '20, într-un oraș prosper și modern, în care au început să circule numeroase automobile. Vehiculele cu tracțiune animală erau însă încă majoritare, iar cei mai mulți dintre vizitatorii urbei alegeau să se plimbe cu trăsurile și birjele. În același timp, caii și vitele erau folosite intens în agricultură, iar Constanța era înconjurată de terenuri agricole. Am făcut această scurtă prezentare pentru a înțelege mai bine importanța unor meserii. Astfel, în oraș își aveau ateliere 𝐦𝐞𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐞 𝐬̗𝐢 𝐡𝐚𝐦𝐮𝐫𝐢. Taic Abduraman și asociatul său Bacvarof își aveau atelierul pe strada Miron Costin, la numărul 17, Nicolae Macri activa pe strada Mercur, la numărul 3, Dumitru Tănase putea fi găsit în Piața Griviței, în timp ce Ștrul Vladigher lucra pe strada Ștefan cel Mare.
       Memet Cadâr Emin era unul din cei mai căutați 𝐫𝐨𝐭𝐚𝐫𝐢 din oraș, în timp ce Simion Covaci și Constantin Pălimen erau meșteri 𝐜𝐚𝐫𝐞𝐭𝐚𝐬̗𝐢, cei care confecționau carete (n.n. careta era o trăsură închisă, un cupeu, cu patru roți). Astăzi, pe strada Atelierelor găsim numeroase service-uri auto, spălătorii și magazine de piese auto. În urmă cu o sută de ani, pe aceeași stradă își aveau ateliere 𝐟𝐢𝐞𝐫𝐚𝐫𝐢𝐢 Constantin Plângu, Anton Fritz, Constantin Lazăr, Mustafa Suliman sau Boris Șașoi. Dintre 𝐭𝐢𝐧𝐢𝐜𝐡𝐢𝐠𝐢𝐢𝐢 cu ateliere în oraș îi menționăm pe Toma Dobrescu, pe Enghezi, Rubin, Iosif, Macaropulos, Samiotis sau pe Iosif Lazăr, Nisim Ravona și Iani Șcreta, ultimii trei având magazine pe strada Ștefan cel Mare. Tot pe strada comercială Ștefan cel Mare se găseau 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆𝐫𝐢 deținute de Iosif Atanasiu și Al. Săndulescu, în timp ce Gheorghe Teodor avea un magazin în același domeniu pe strada Cuza Vodă. Familia Calogheros deținea o 𝐭𝐚̆𝐛𝐚̆𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐞, iar asociații Ptrof și Nicolof o alta, cu sediul în strada Ștefan cel Mare, la numărul 30. Printre cei mai căutați zugrafi (𝐳𝐮𝐠𝐫𝐚𝐯𝐢) din oraș se numărau Dumitru Cotis, Fabiani Gentilim, Moriț Finkelstein sau Nicolae Popler.
       Cei mai de seamă 𝐜𝐨𝐣𝐨𝐜𝐚𝐫𝐢 erau Mihail Harduc (cu atelier pe strada Mihăileanu), P. Niculescu și Nicolae Stroe, amândoi cu magazine pe Ștefan cel Mare. Meșteri în 𝐜𝐚̆𝐥𝐝𝐚̆𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐞 erau Eftimie Beioghi, Iason Iasomitis, H Haralambide, Ion Tomescu sau Otto Henkel.
       Surprinde numărul mare al 𝐜𝐢𝐳𝐦𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 prezenți pe lista comercianților înregistrați în anul 1925 la Camera de Comerț Constanța. Enumerăm o parte dintre ei: Chiriac Andriomenos, Costi Aristide, Hagi Asadurian, Ștefan Blănaru, Dumitru Bărsănescu, Pavel Dumitrescu, Iani Elefterie, Nicu Eustațiu, H. Foundoukas (strada Carol numărul 43), Azuf Garabetian (strada Ștefan cel Mare numărul 55) Levon Ihtarian (strada Scarlat Vârnav numărul 11), Vasile Macovei, Iani Petas, Eufrosina Popescu, Artin Suchiaz, Gheorghe P. Enache, Eduard Kugasian, Constantin Lupu etc.
      Pe strada Ștefan cel Mare îi găseai pe cei mai mulți dintre 𝐜𝐞𝐚𝐬𝐨𝐫𝐧𝐢𝐜𝐚𝐫𝐢: Abibula Ismail, Gheorghe Biciola, S. Bringer, Abram Garabetian, Merigian Calpaccian sau pe Evant Calpaccian, care mai avea o ceasornicărie și pe strada Carol – actualul Bd. Tomis. Tot pe strada Carol lucrau ceasornicarii Merlaub, Panici, Spiru sau Mogârdici.
      Iubitorii de 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐞 puteau intra în magazinele deținute de Hazar Avedisian (pe strada Chiliei numărul 30), Mascut Pelula (strada Ștefan cel Mare), Iani Pascalopol (strada Carol) sau Pincus Șapira (strada Carol și Piața Independenței).
      Dintre 𝐜𝐫𝐨𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 foarte căutați (de localnici sau de turiști) îi menționăm pe următorii: Iacob Acrivopoulos (strada Traian) Stela Albahari (strada Carol numărul 18) Filip Albert (strada Alecsandri numărul 28), Amet Ibraim (strada Gen. Lahovari numărul 7), N Banef, Petre Cindrea, Aneta Dumitriu (Piața Independenței numărul 24), Hagiopol (strada Alecsandri numărul 7), Iani Hasapidi, Ștrul Herșcovici (strada Carol), Radu Nedelcu (strada Griviței numărul 25) Pelichidis și Cazrichian (strada Carol numărul 28), Aristotelio Efstațiu Sgwides etc.
       Vremurile începeau însă să se schimbe. Constănțenii gustau tot mai mult produsele erei moderne. Lumea circula pe biciclete și asculta muzică la gramofoane și patefoane. Apar implicit 𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 unde poți repara astfel de vehicule sau de aparate. Este cazul magazinului de pe strada Mercur numărul 8, proprietatea lui Traian Periețeanu. Pălării create după ultima modă se puteau achiziționa de la magazinele Panaitescu, Spiliades sau Weinstock (Osias și Avram).
       Indiferent de anotimp, ușile acestor magazine, prăvălii, ateliere erau mereu deschise publicului. Afacerile aduceau venituri pe măsură, iar orașul se dezvolta în fiecare zi. Constanța trăia una dintre cele mai prospere perioade din istoria sa...

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 - 𝐅𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆𝐫𝐢 𝐓 𝐒𝐚̆𝐧𝐝𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐅𝐨𝐜𝐬̗𝐚𝐧𝐢 – 𝐒𝐮𝐜𝐮𝐫𝐬𝐚𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 – 𝐀𝐝𝐮𝐜 𝐥𝐚 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬̗𝐭𝐢𝐧𝐭̗𝐚̆ 𝐨𝐧𝐨𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞𝐢 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐚̆ 𝐩𝐨𝐭 𝐠𝐚̆𝐬𝐢 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐬𝐨𝐫𝐭𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆𝐫𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐢, 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐞 𝐜𝐮 𝟓%. 𝐏𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐭𝐚𝐣𝐨𝐚𝐬𝐞. 𝐋𝐮𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆𝐫𝐢 𝐩𝐨𝐥𝐞𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐚𝐮𝐫 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥. 𝐒𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐏𝐚𝐬̗𝐭𝐢 𝐜𝐚: 𝐂𝐨𝐬̗𝐮𝐥𝐞𝐭̗𝐞, 𝐅𝐫𝐮𝐜𝐭𝐞, 𝐓𝐮𝐫𝐭𝐞, 𝐞𝐭𝐜. 𝐓 𝐒𝐚̆𝐧𝐝𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮. 𝐒𝐭𝐫. 𝐈𝐨𝐧 𝐥𝐚𝐡𝐨𝐯𝐚𝐫𝐢, 𝐧𝐫.𝟔𝟗. 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 (𝟏𝟗𝟐𝟏).

Sursa foto: Biblioteca Digitală Națională

https://minac.ro/12-martie-comercianti-mestesugari-si.../
 

Articole similare

• Atelier de pictură pe sticlă, de Sfânta Paraschiva
• Romana Amerling & The Henry Love Group: o seară între Viena, Paris și New York
• Trofeul „Dan Moisescu” merge la GAMURAR ELENA, din București
• În plin război, Constanța dădea zilnic masa gratuit la 1400 de copii
• Festivalul „Dan Moisescu”, la ediția a XXX-a. Două seri în care cântecul popular românesc aduce la Constanța tinere talente și mari artiști