19 martie - Stela Palmată: un artefact inedit, o poveste tragică și termenul „la ananghie”(283)

19 martie aduce în prim-plan o poveste care nu se citește ușor, dar care spune mult despre lumea de acum două milenii.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța păstrează un artefact care vorbește despre pierdere, credință și nevoia de dreptate într-o epocă dominată de zei, temeri și destin. Dincolo de piatră, rămâne o întrebare veche cât omenirea: cum explici ceea ce nu poți controla?

O filă de istorie cu forță, despre oameni, mituri și limitele lor.

✨𝟏𝟗 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 - 𝐒𝐭𝐞𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐥𝐦𝐚𝐭𝐚̆: 𝐮𝐧 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐟𝐚𝐜𝐭 𝐢𝐧𝐞𝐝𝐢𝐭, 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧𝐮𝐥 ❞𝐥𝐚 𝐚𝐧𝐚𝐧𝐠𝐡𝐢𝐞❞✨

       Demonii și spiritele se regăsesc pe multe altare funerare din Scythia Minor și implicit din Tomis (Constanța de astăzi). Una dintre piesele reprezentative în acest sens este 𝐒𝐭𝐞𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐥𝐦𝐚𝐭𝐚̆, numită astfel pentru că pe monument sunt sculptate două palme, ca semne ale invocației divine. Piesa căreia îi dedicăm fila de calendar din 𝟏𝟗 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
În inscripția în greacă ce împodobește artefactul, un tomitan pe nume Asclepiades le cere “zeilor subpământeni” să îi facă dreptate și să răzbune moartea nedreaptă a celor doi copii ai săi, Flavia Aquilina, de 8 ani, și Iulius Augurinus, de 2 ani, „răpiți”, uciși de un daimon (demon), „cu ochi răi” (sursă - ISM II 173 (9)). Mâinile ridicate spre cer sunt clar semne prin care Asclepiades imploră răzbunarea divină, solicitând zeilor repararea acestei mari nedreptăți făcută atât lui, cât mai ales neprihăniților săi urmași.
Potrivit unor specialiști, Asclepiades o invocă chiar pe 𝐀𝐧𝐚𝐧𝐤𝐞, o zeiță a Destinului - personificare a fatalității și a inevitabilului. De aceasta se temea până și marele Zeus, iar de la numele ei avem astăzi termenul “la ananghie”.
Nu trebuie să ne mire faptul că tomitanul crede că moartea copiilor săi a fost provocată de un demon cu ochii răi. Grecii antici credeau în deochi și în faptul că „ochiul rău” putea provoca decesul unei persoane. Stela palmată nu ne spune însă în mod clar dacă cei doi copii au murit din cauza unui deochi. Să nu uităm însă că mitul lui Ulise ne spune că acesta a fost vrăjit, la propriu, de ochii vrăjitoarei Circe sau că numele zeiței Kora (Persefona), soția lui Hades și fiica Demetrei, își are originea în cuvântul hore - pupila ochiului. Când Kora Persefona a fost răpită de Hades, mama ei, Demetra, a plecat în căutarea acesteia. Cea care a ajutat-o pe Demetra să își găsească fiica a fost nimeni alta decât 𝐇𝐞𝐜𝐚𝐭𝐞, zeița magiei și a vrăjitoriei, protectoare a drumurilor și a răspântiilor.
Hecate avea un cortegiu mare de demoni, iar printre aceștia se numărau și Eriniile. Este posibil ca atât Asclepiades din Stela Palmată, cât și alți tomitani, să se fi gândit la acestea atunci când cereau divinității răzbunarea unor morți nedrepte. Eriniile (Furii la romani) erau trei divinități ale infernului, femei cu părul răvășit și plin de șerpi. Rolul lor era acela de a-i chinui pe cei care săvârșeau un mare păcat și de a îi face să se sinucidă. Eriniile se numeau Tisiphone (Răzbunarea), Megara (Gelozia) și Alecto (Neliniștea).

Stela Palmată este o piesă deosebită, cu o poveste teribilă, dar care ne vorbește, după aproape două milenii despre credințele și spaimele tomitanilor...

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐍𝐮 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐭̗𝐢❗ 𝐍𝐮 𝐛𝐞𝐭̗𝐢❗ 𝐏𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭̗𝐢 𝐑𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐓𝐮𝐝𝐨𝐫𝐚𝐜𝐡𝐞, 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫 𝐓𝐮𝐝𝐨𝐫𝐚𝐜𝐡𝐞 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐮, 𝐬𝐭𝐫. 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢𝐥 𝐂𝐨𝐠𝐚̆𝐥𝐧𝐢𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮 𝐧𝐫.𝟐𝟗, 𝐂𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 𝐠𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐫 𝐧𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚. 𝐕𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬𝐞 (𝟏𝟗𝟐𝟒)

Sursa foto: MINAC 

Articole similare

• Atelier de pictură pe sticlă, de Sfânta Paraschiva
• Romana Amerling & The Henry Love Group: o seară între Viena, Paris și New York
• Trofeul „Dan Moisescu” merge la GAMURAR ELENA, din București
• În plin război, Constanța dădea zilnic masa gratuit la 1400 de copii
• Festivalul „Dan Moisescu”, la ediția a XXX-a. Două seri în care cântecul popular românesc aduce la Constanța tinere talente și mari artiști