22 martie - „Principesa Maria”, lebădă albă a Mării Negre, prinsă în capcana ceții(310)

Pe 22 martie 1898, presa constănțeană de la sfârșitul secolului al XIX-lea consemna un episod care a stârnit neliniște în rândul comunității portuare și al locuitorilor urbei. Sub titlul „Înămolirea vaporului «Principesa Maria»”, ziarul „Constanța” relata în detaliu împrejurările în care nava, care asigura legătura maritimă dintre Constanța și Constantinopol, a rămas blocată pe un banc de nisip, între Agigea și Tuzla.

Accidentul maritim s-a produs pe fondul unei ceți dense care acoperise Marea Neagră, fiind atribuit de autorii articolului „lipsei de cunoștințe între ale marinei”. Materialul jurnalistic se dorea un semnal de alarmă privind siguranța navigației și necesitatea instruirii corespunzătoare a echipajelor.

Din cele relatate aflăm că vaporul, la bordul căruia se aflau 290 de persoane, dintre care 270 de pasageri, trebuia să ajungă în Portul Constanța pe 17 martie, ora 22:00. Din cauza ceții, nava nu a putut intra în port și a rămas să „umble pe mare și după cum suntem informați în noaptea care a urmat s-a isbit și de alte locuri”. Comandantul a luat decizia să nu ancoreze în jurul portului, deși marea era liniștită, după cum se menționează în articol. Astfel, în dimineața zilei următoare, pe 18 martie, la ora 10:00, vaporul „Principesa Maria” a fost observat de echipajul unei nave grecești la 12 mile depărtare de Constanța, înspre Tuzla.
„𝑇𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡̗𝑎̂𝑛𝑑 𝑛𝑖𝑠̗𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖𝑛𝑎𝑟𝑖 𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑎 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑡̗𝑎̆𝑟𝑚𝑢𝑙 𝑠̗𝑖 𝑐𝑎̂𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̗𝑎̆ 𝑒, 𝑎𝑐𝑒𝑠̗𝑡𝑖𝑎 𝑎𝑑𝑢𝑐 𝑠̗𝑡𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑎𝑓𝑙𝑎̆ 𝑙𝑎 1 𝑘𝑖𝑙𝑜𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢 𝑠̗𝑖 𝑗𝑢𝑚𝑎̆𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑎̆𝑟𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑡̗𝑎̆𝑟𝑚. 𝑉𝑎𝑝𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑢𝑛𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑖̂𝑛 𝑚𝑖𝑠̗𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑢𝑛 𝑑𝑟𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑣𝑟𝑒𝑜 5 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒 𝑠𝑒 𝑖̂𝑚𝑝𝑙𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝. 𝐼̂𝑛 𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑠𝑡𝑟𝑢 𝑠̗𝑡𝑖𝑖𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑒 𝑝𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒, 𝑠𝑒 𝑑𝑎̆𝑑𝑒𝑎𝑢 𝑛𝑒𝑐𝑜𝑛𝑡𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑙𝑒. 𝑆𝑒 𝑎𝑢𝑑 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑎𝑟𝑚𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑠̗𝑖 𝑖𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑡 𝑠𝑒 𝑡𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡 5 𝑠̗𝑎𝑙𝑢𝑝𝑒. 𝑈𝑛𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑑𝑢𝑐𝑒 𝑣𝑟𝑒𝑜 10 𝑝𝑎𝑠𝑎𝑔𝑒𝑟𝑖, 𝑎𝑛𝑢𝑛𝑡̗𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̗𝑖 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑠-𝑎 𝑖̂𝑛𝑎̆𝑚𝑜𝑙𝑖𝑡 𝑙𝑎 𝐴𝑔𝑖𝑔𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑇𝑢𝑠𝑙𝑎 𝑠̗𝑖 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̗𝑎”, se relatează în articolul menționat.
Vestea despre incident s-a răspândit rapid în tot orașul, iar în câteva ore pe chei s-au adunat aproximativ 1.000 de oameni, îngrijorați de soarta celor aflați la bordul navei. În cele din urmă, vaporul „Principesa Maria” a ajuns la destinație, în portul Constanța, în seara zilei de 18 martie, în jurul orei 20:00, după ce a reușit să se orienteze cu ajutorul șalupei „Viitorul” și al semnalelor luminoase transmise de un vapor englez.
„𝐼̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑎𝑠𝑎𝑔𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑎𝑑𝑢𝑠̗𝑖 𝑑𝑒 𝑠̗𝑎𝑙𝑢𝑝𝑎̆ 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑎̂𝑡𝑒-𝑣𝑎 𝑑𝑜𝑎𝑚𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝐵𝑟𝑎̆𝑖𝑙𝑎, 𝑑. 𝐺. 𝐶𝑎𝑣𝑎𝑑𝑖𝑎, 𝑑. 𝐷𝑟𝑎𝑐𝑢𝑙𝑖 𝑎𝑔𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑆𝑢𝑙𝑖𝑛𝑎, 𝑢𝑛 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑜𝑚𝑎𝑛𝑑𝑎𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟 𝑒𝑛𝑔𝑙𝑒𝑧, 𝑎𝑙 𝑐𝑎̆𝑟𝑢𝑖 𝑛𝑢𝑚𝑒 𝑛𝑒 𝑠𝑐𝑎𝑝𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑢𝑛 𝑒𝑙𝑣𝑒𝑡̗𝑖𝑎𝑛 𝑐𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒, 𝑠𝑝𝑢𝑛 𝑝𝑎𝑠𝑎𝑔𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝐵𝑟𝑎̆𝑖𝑙𝑎, 𝑐𝑜𝑚𝑎𝑛𝑑𝑎𝑛𝑡𝑢𝑙 „𝑃𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑒𝑠𝑒𝑖 𝑀𝑎𝑟𝑖𝑎” 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑎𝑣𝑢𝑡 𝑜𝑟𝑒-𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑢𝑡𝑎̆ 𝑎𝑠𝑝𝑟𝑎̆, 𝑐𝑒𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑎̂𝑖𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑖𝑛𝑧𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑎̆ 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑎̆ 𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙𝑎̆ 𝑒𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑠𝑒 𝑙𝑎̆𝑠𝑎 𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟𝑎 𝑝𝑒 𝑢𝑛 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑡𝑖𝑚𝑝, 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑎𝑛𝑑𝑎𝑛𝑡𝑢𝑙 „𝑃𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑒𝑠𝑒𝑖 𝑀𝑎𝑟𝑖𝑎” 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠 𝑖̂𝑛 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒”– scrie ziarul „Constanța”.
Acesta nu este singurul incident în care a fost implicat vaporul „Principesa Maria” și care s-ar fi putut încheia regretabil. La scurt timp, ceața a pus din nou în încurcătură echipajul, după cum aflăm din rubrica „Informațiuni”, din numărul din 12 aprilie 1898 al aceleiași publicații. De data aceasta, printre pasagerii vaporului erau nume ilustre ale României: ministrul Lucrărilor Publice Ionel I. C. Brătianu, inginerul Anghel Saligny, prefectul Luca Ionescu, primarul Constanței, Eustațiu (Eugen) Schina, V. Simu, inginerul șef al comunei Constanța.
Redăm fragmentul din ziar: „𝐽𝑜𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎 𝑝𝑎𝑡𝑖𝑚𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑢 𝑝𝑙𝑒𝑐𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛𝑜𝑝𝑜𝑙𝑒, 𝑐𝑢 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑒𝑠𝑎 𝑀𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑑-𝑛𝑖𝑖 𝐼𝑜𝑛𝑒𝑙 𝐼. 𝐶. 𝐵𝑟𝑎̆𝑡𝑒𝑎𝑛𝑢, 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑒, 𝐴𝑛𝑔ℎ𝑒𝑙 𝑆𝑎𝑙𝑖𝑔𝑛𝑦, 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝐶𝑎̆𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑛𝑜𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑖, 𝑑-𝑛𝑖𝑖 𝐿𝑢𝑐𝑎 𝐼𝑜𝑛𝑒𝑠𝑐𝑢, 𝑝𝑟𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̗𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝐸𝑢𝑠𝑡𝑎𝑡̗𝑖𝑢 𝑆𝑐ℎ𝑖𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̗𝑒𝑖 𝑠̗𝑖 𝑉. 𝑆𝑖𝑚𝑢, 𝑖𝑛𝑔𝑖𝑛𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑠̗𝑒𝑓 𝑎𝑙 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑒𝑖, 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑠-𝑎𝑢 𝑖̂𝑛𝑎𝑝𝑜𝑖𝑡 𝑀𝑖𝑒𝑟𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑙𝑎 8 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡, 𝑜𝑟𝑒𝑙𝑎 8 𝑧𝑖𝑢𝑎 𝑐𝑢 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̗ 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟. 𝐶𝑒𝑎𝑡̗𝑎 𝑝𝑒 𝑀𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑟𝑎 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑎𝑠𝑎̆, 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑟𝑑𝑖𝑎𝑡 𝑐𝑢 14 𝑜𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑖𝑡𝑖𝑛𝑒𝑟𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑥𝑎𝑡. 𝐼𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑡 𝑑-𝑙 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑝𝑙𝑒𝑐𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑖, 𝑙𝑢𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑛 𝑡𝑟𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙, 𝑐𝑒 𝑎𝑠̗𝑡𝑒𝑝𝑡𝑎, 𝑝𝑒 𝑡𝑜𝑡̗𝑖 𝑝𝑎𝑠𝑎𝑔𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛𝑜𝑝𝑜𝑙𝑒”.
Nava „Principesa Maria” a avut un parcurs remarcabil, ilustrativ pentru evoluția flotei maritime românești. În volumul „Flota maritimă comercială română – Un secol de istorie modernă (1895 - 1995)”, semnată de Valentin Ciorbea și Carmen Atanasiu, este prezentată evoluția navelor Serviciului Maritim Român (SMR), printre care și această „lebădă albă” – denumire atribuită pasagerelor SMR, destinate transportului de pasageri și poștă dintre Constanța și Orientul Apropiat. Aflăm, astfel, că în primăvara lui 1897, autoritățile române au achiziționat de la societatea italiană „Florio e Robatino” nava „Ignazio Florio”, în schimbul sumei de 1,5 milioane de lei. După cumpărare, pasagerul a primit numele „Principesa Maria”, în cinstea suveranei.
De-a lungul timpului, nava a trecut prin numeroase încercări, una dintre cele mai grave având loc în primele luni ale anului 1907. În noaptea de 12 ianuarie 1907, din cauza unei furtuni puternice, pasagerul a eșuat între stânci, la extremitatea unui mic promontoriu aflat la aproximativ 750 de mile marine sub-vest de capul Oinos din insula Tenedos. Nava a rămas aici până la 27 martie 1907, când a fost ranfluată de societatea British Solvage.
În 1916, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, „Principesa Maria” a fost trimisă la Sevastopol și pusă la dispoziția autorităților ruse, alături de alte patru pasagere și șase cargouri ale S.M.R.-ului. „Lebedele albe” au fost transformate în crucișătoare auxiliare; pe acest vas au fost instalate două tunuri de 120 mm și o instalație de pus mine, fiind repartizat unei diviziuni de distrugătoare ca aruncător de „plăși antisubmarine”. În 1918, nava a fost rebotezată „Dezrobirea”, revenind ulterior la numele inițial și la serviciul de transport de pasageri.
După decenii de activitate, pasagerul „Principesa Maria” a fost scos din uz și casat în 1938, rămânând în memoria epocii despre una dintre navele emblematice ale începuturilor navigației maritime românești moderne.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚̆: 𝐕𝐫𝐞𝐭̗𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐠𝐮𝐬𝐭𝐚𝐭̗𝐢 𝐮𝐧 𝐯𝐢𝐧 𝐛𝐮𝐧❓❗ 𝐕𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭̗𝐢 𝐜𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐚̂𝐫𝐜𝐢𝐮𝐦𝐚 𝐝-𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐚̆𝐜𝐢𝐮𝐥𝐚̆ 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥, 𝐝𝐞 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐚𝐭 𝐯𝐞𝐭̗𝐢 𝐩𝐥𝐞𝐜𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐯𝐞𝐬𝐞𝐥❗ (𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚, 𝟏𝟗𝟑𝟏)

Sursă foto: Biblioteca Digitală Națională
https://minac.ro/22-martie-principesa-maria-lebada-alba.../ 

Articole similare

• Atelier de pictură pe sticlă, de Sfânta Paraschiva
• Romana Amerling & The Henry Love Group: o seară între Viena, Paris și New York
• Trofeul „Dan Moisescu” merge la GAMURAR ELENA, din București
• În plin război, Constanța dădea zilnic masa gratuit la 1400 de copii
• Festivalul „Dan Moisescu”, la ediția a XXX-a. Două seri în care cântecul popular românesc aduce la Constanța tinere talente și mari artiști