Constanţa, poarta larg deschisă drogurilor pentru noi şi Europa(392)
Încă de la începutul războiului din Ucraina, România a fost avertizată atât de Interpol, cât şi ONU dar şi alte organizaţii din societatea civilă care luptă împotriva traficului, consumului şi recuperării dependenţilor de droguri, că atenţia traficanţilor internaţionali se va îndrepta către România. Iar principala poartă de intrare va fi Portul Constanţa.
Nu că nu ar fi fost şi până acum un loc pe unde tranzitau nestingherite drogurile. Dar acum, se prevedea o intensificare semnificativă a traficului. Ceea ce s-a şi întâmplat. Consumul de droguri, inclusiv cele de mare risc din Europa a rămas acelaşi, deşi traficul prin Ucraina s-a redus drastic.
Asta înseamnă că Portul Constanţa a preluat contrabanda care se făcea până acum acolo. Şi a preluat-o cu succes, de vreme ce consumul nu a scăzut. Şi nu a scăzut, pentru că autorităţile prezente în portul românesc sunt complice la acest trafic.
Să exemplificăm: Luna martie 2026. Descinderi în Portul Constanţa la vamă. Doi şefi din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud, Lică Octavian Parfene şi Christian Gudu au fost prinşi în flagrant luând şpagă. Ancheta a stabilit că aceştia cereau 350 de euro mită pentru fiecare container care trecea prin zona lor. Colegii nu s-au învăţat minte, căci năravul din fire, n-are lecuire. Trei luni mai târziu, au fost reţinuţi inspectorii vamali Suliman Diner şi Bogdan Vîlsan, asupra cărora s-au găsit sume mari de bani proveniţi din şpăgi, tot în legătură cu containerele.
Şi acum, atenţie! Vameşii primeau aceşti bani ca să bage în faţă unele containere, să nu aştepte importatorul, dar, mai ales, să nu controleze unele containere. Să le dea drumul mai departe fără a se uita ce este în ele.
De ce să nu le controleze deloc? Avem un răspuns. Pe data de 24 septembrie 2024, în portul Constanţa, ofiţerii antidrog DIICOT descoperă butoaie cu fructe confiate şi sucuri concentrate. Era descoperită, de fapt noua metodă de introducere a drogurilor de mare risc. Atât fructele, cam 16 tone, cât şi sucurile concentrate erau pline de cocaină. Proveneau din Ecuador. Este cea mai mare cantitate de droguri de mare risc descoperită în acest an. Dar, vă daţi seama câte astfel de transporturi au trecut, până la acest flagrant, fără să fie controlate de vameşii şpăgari?
Cu toată această captură record, totuşi, cel mai bun agent antidrog de la noi din ţară rămâne Marea Neagră. În primăvara anului 2019, pe plaje au început să fie scoase de valuri nişte pachete sigilate. La Mamaia, Constanţa, Eforie, Olimp, Costineşti, Agigea, 23 August şi Tuzla. În pachete, droguri de mare risc. Mai exact cocaină cu o puritate între 77 şi 90 la sută. Cantitatea recuperată pe întreg litoralul, 1,8 tone, care avea o valoare de piaţă de peste 300 de milioane de euro. Nu s-a putut stabili altceva decât că drogurile proveneau de la o ambarcaţiune care, în zona Sfântu Gheorghe, din cauza condiţiilor meteo, s-a răsturnat. Cine erau traficanţii? Asta nu se mai ştie. Şi nici de unde proveneau stupefiantele. Pe ce filieră.
Drogurile care intră pe la noi, prin Portul Constanţa, sunt destinate întregii Europe. Mai ales Olandei. În aparenţă, pentru noi, românii, nu ar fi niciun pericol major. Doar tranzitează pe aici. Ceea ce nu este deloc adevărat.
Data de 29 iunie 2024. În jurul orelor 22.00, o mamă disperată merge la urgenţe majore la spital, cu fetiţa ei de numai 3 ani în braţe. Copilul avea convulsii ca de epilepsie, deşi niciodată, de când se născuse, nu dăduse vreun semn de boală. I se fac analize. Stupoare. Fetiţa nu avea nicio boală. Doar că fusese drogată cu TCH, un drog de risc. Ingerat de copii, poate duce inclusiv la deces. Unde se drogase copilul de numai trei ani? Nu se drogase de bună voie. Ci fusese drogată. Mama participase, împreună cu fetiţa, la un eveniment. Deschiderea unui salon de înfrumuseţare, unde se serviseră şi dulciuri. Drogul se aflase mascat într-un jeleu pe care copilul îl mâncase. Traficantul a fost identificat după lista invitaţilor. Un cetăţean român cu domiciliul în SUA. S-a stabilit că acesta venea foarte des în România şi că participa la evenimente mondene, unde oferea astfel de jeleuri sau alte dulciuri.
Sfârşitul lunii august 2023. Mult mediatizatul Caz Pascu. Abia după doi ani de judecată, cu judecătoarea celebră care privea în gol, de parcă căzuse de pe altă planetă şi care întreba uimită în sala de judecată dacă au existat şi victime care au decedat, atât de bine citise dosarul, Vlad Pascu a fost condamnat. Dar nici până în ziua de azi nu se ştie de unde a procurat drogurile. Cei doi aşa zişi complici, sunt de fapt nişte săgeţi. Tot nişte consumatori.
Adevăraţii dealeri, cei care importă cantităţi mari de droguri şi care, aşa cum am văzut, rămân în parte şi în România, care a încetat să mai fie o ţară de tranzit, ci una de consum, nenorocind tineri şi familiile lor, rămân mereu necunoscuţi.
Tăierea firului acestui traseu al morţii ar trebui să se facă încă de la începutul lui în Europa. Din Portul Constanţa. Dar, cu toate avertismentele venite nu numai de la statisticile şi evenimentele interne, ci şi de la organizaţii internaţionale, Portul Constanţa rămâne foarte slab dotat cu aparatură în ceea ce priveşte detectarea drogurilor, mai ales acum, când metodele traficanţilor devin din ce în ce mai ingenioase, iar cei care ar trebui să le depisteze, chiar cu mijloacele rudimentare pe care le au, sunt corupţi.
