Cu Zip Escort și Poliția plajei la Plaja Modern(2531)

Ieri mi-am lăsat îndeltnicirile mele nu lipsite de merite de altfel, și am purces spre plaja de la Modern, cum este îi este cunoscut numele în cetate. Constat, însă, că de la Poarta 1 Port, drumul este desfundat și abia urc cu mașina; aceeași situație este și în zona catedralei. Cineva se grăbește și ridică un foișor lângă Farul Genovez. În zona Comandamentului marinei, chiar în giratoriu, asfaltul e decopertat, să-ți rupi mașina dacă nu ești atent. De la începutul verii e totul neschimbat. După ceva reflecțiune, cobor pe lângă terasele din portul care nu mai e ceea ce știam odată portul de promenadă Tomis, și-s gata să ajung la plajă. Poliția locală mi-e antemergător. Mașina cu carapace trage pedreapta,lângă plajă, poliția își găsește și ea un loc, și trece la treabă. Rușinos fapt, îmi zic, să pui carapace mașinilor parcate pe stânga, și mare cârdășie a Consiliului local cu cei ce au făcut parcarea din zonă. Anul trecut am plătit 2 lei ora, anul acesta, constrâns de împrejurări plătesc 3lei ora. Vopseaua marcajelor e veche de când lumea. Cu mingea sub braț și cu geanta pe umăr pășim pe nisipul fierbinte, eu și nepotul meu. Stăm, ca de obicei, în zona cearceafurilor cum i se mai spune de la un timp spațiului necucerit de umbrele și șezlonguri. De ce vii la plajă dacă vrei să stai la umbră și nici nisipul nu-l vrei printre degete? Și încă o dată îmi spun: E loc sub soare pentru toată lumea, numai că unii preferă să stea la umbră! Când ajungem în dreptul barierei păzită de un angajat al Zip Escort, acesta o dă la o parte, am crezut că e pentru noi, deși puteam să o ocolim, chiar am vrut să-i mulțumesc omului, dar de unde!, el deschisese mare poarta că să intre un cârd de mașini particulare. Povestea o știam. Degeaba este montat pe opoartă semnul de circulație cu Accesul inerzis, că mașinile tot intră pe plajă și se opresc fie în zona dușurilor, fie pe ninip, lângă scările care vin dinspre b-dul Mircea cel Bătrân. Din ultima coboară un bărbat,vine spre paznicul de barieră, doamne ferește să-l fi avut paznic de far!, îi dă banii și câteva cutii de bere, pe care acesta le transferă în cașcaraberta de termopan. Nu zic, cei care au terase și magazine pe plajă, sigur că pot intra cu mașinile ca se aprovizioneze, dar automobilele nu au ce căuta. Așa e plaja care se respectă. E prea mult să vorbesc și în cazul unei plăji de respect? Noi însă ne întindem cearceaful, soarele arde, intrăm în apă, ne bălăcim. În dreapta noastră, doi tineri își antrenau un câine cu botul scurt și fălci puternice, punându-l să le aducă o minge de tenis de câmp pe care i-o tot aruncau, nu foarte departe de noi. La un moment dat, pe când jucam volei cu nepotul meu, aud din spate un fâșâitde apă. Mă-ntorc, nu mi-am pierdut uzul rațiuni, și văd că respectivul câine venea spre mine, pentru că la mine era mingeacu care mă jucam cu nepotul meu. A fost și un noroc, pentru că nepotul meu s-ar fi speriat mai rău dacă venea la el câinele. Strig către respectivii să-și ia animalul, unul dintre ei îmi spune că nu mușcă, eu iar îi repet să-și ai câinele din preajmă ca să nu aibă probleme și să sun la polițieși, pentru că mi-a fost totuși teamă că s-ar fi putut să se repeadă la mine, am aruncat mingea spre cei doi. Câinele a făcut cale întoarsă, a înșfăcat-o, vă dați seama ce gură a putut căsca dacă a reușit să înșface mingea de fotbal! și se îndrepta acum spre stăpâne-su. Acesta văzând că e groasă situația, eu deja mă îndreptam spre mal să sun la 112, abia a reușit să scoată mingea din gura câinelui fără să o spargă, din fericire!, după ce i-a dat o serie de pumni, ca la box, în bot, punându-i apoi lesa. Ne-am îndreptat totuși spre cearceaf, voiam să sun la poliție, cei doi au urcat repede pe dig și au dispărut în zona mașinilor din parcare. Ne-am șters de apă și am mers cu ăl mic spre locul unde știam că ar mai funcționa poliția plajei, alături de punctul de prim ajutor al salvamarilor. Dar, surpriză. Poliția plajei nu mai există. Cum nici salvamarii în punctele lor de observare. Nu credeți? Mergeți la plaja Modern să vă convingeți. Când am plecat, l-am întrebat pe paznicul de poartă de ce a dat voie pe plajă să se intre cu câine pe plajă, și asta nu era prima dată. Eu știam că el se ține acasă, așa cum mi-l țin și eu pe al meu. Mi-a zis că nu e treaba lui. Măcar așa, o observație, domnule nu e voie cu câinele pe plajă. Nicio reacție. Dar cu mașina personală pot să intru? Cu un gest însoțit de privire îmi arată semnul de pe poartă. Și totuși, zic eu. Mai vorbim, zice el. Mai vorbim, zic și eu.

Articole similare

• Sărmăluțele și șuberecul, preferatele deputatului Cosmin Hristu
• Scrisoare deschisă: către parlamentarii Constanței !
• OMD Mamaia Constanța: Planuri pentru octombrie, la mare!
• O seară de toamnă, în acorduri de muzică clasică, în Piața Ovidiu
• O mulțime de evenimente, începând de astăzi, 1 octombrie, în Constanța

Comentarii