UN AN DE LA UCIDEREA LUI IONUŢ, de către câinii vagabonzi: Miting în Herăstrău, iar pe 9 septembrie începe, în sfârşit, procesul...(1524)
Asociaţia “Pro Civilizaţie”, Asociaţia “Iniţiativa pentru Responsabilitate Civică” şi Asociaţia “Memorial Ionuţ Cosmin Anghel” comemorează, astăzi, marţi - 2 septembrie 2014, un an de la moartea copilului, în vârstă de patru ani, atacat de către câinii fără stăpân, în vecinătatea Parcului Tei, din Capitală.
Manifestaţia are loc, între orele 18.00 - 20.00, la intrarea în Parcul Herăstrău, din Piaţa Charles de Gaulle, din Bucureşti.
Pe de altă parte, în sfârşit, (abia) pe 9 septembrie a.c., începe şi procesul legat de acest eveniment, înstrumentarea dosarului, de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă, durând, iată,… un an de zile!
În acelaşi timp, numărul sesizărilor făcute de către bucureşteni privind câinii maidanezi a scăzut de aproape şapte ori, din octombrie 2013, după ce Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) a început programul de gestionare a câinilor fără stăpân, potrivit reprezentanţilor instituţiei.
Ceva rezultate s-au înregistrat, în strângerea câinilor de pe străzişle Capitalei, ca urmare a morţii copilului de patru anişori!...
Potrivit datelor furnizate MEDIAFAX de către ASPA, dacă în octombrie 2013 se înregistrau 2.796 de sesizări legate de maidanezi, în iulie 2014, numărul acestora a ajuns la 411.
ASPA primeşte solicitări privind incidente cu maidanezi de la locuitorii Capitalei, la numărul de telefon 021 9844, în cadrul programului de gestionare a câinilor fără stăpân, început în septembrie 2013.
Programul a fost demarat urmare a morţii lui Ionuţ Anghel, un băieţel de patru ani care a fost sfâşiat de maidanezi în zona Parcului Tei, pe 2 septembrie 2013, şi a modificării legii privind câinii comunitari.
Potrivit Legii nr. 258 / 2013, care modifică şi completează OUG nr. 155 / 2001, privind gestionarea câinilor fără stăpân, câinii fără stăpân din adăposturile publice pot fi eutanasiaţi, prin decizie a autorităţii locale, dacă nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, după un termen de 14 zile lucrătoare.
La sfârşitul lunii iunie a.c., Curtea de Apel Bucureşti a suspendat executarea normelor de aplicare a OUG nr. 155 / 2001, la cererea ONG-ului “Vier Pfoten” (“Patru Picioare” / “Patrupezii”), decizia nefiind însă definitivă.
Guvernul a constestat decizia, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Aproximativ 34.000 de câini au fost capturaţi de pe străzile Capitalei, din septembrie 2013, din care 16.000 au fost eutanasiaţi, iar alţi 16.000 au adoptaţi, a anunţat coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, vineri, într-o conferinţă de presă.
Acesta a explicat că suspendarea normelor de aplicare a Legii câinilor fără stăpân nu aduce atingere activităţii de eutanasiere.
Astfel, aproximativ 8.000 de câini au fost eutanasiaţi după suspendarea normelor.
Băncescu a mai spus că pe străzile Capitalei se mai află maxim 20.000 de câini fără stăpân.
Totodată, în cadrul programului municipalităţii, pentru sterilizarea câinilor cu stăpân, au fost sterilizaţi 9.500 de câini, în contextul creşterii abandonului animalelor pe străzi.
În prezent în adăposturile municipalităţii se află aproximativ 2.000 de câini, adopţiile fiind în scădere.
Mai puţin de 10 la sută din câinii capturaţi sunt în prezent adoptaţi, în condiţiile în care, în perioada octombrie 2013 - ianuarie 2014, aproape 90% din numărul câinilor capturaţi erau adoptaţi.
Băncescu a mai spus că între 600 şi 700 de câini din cei 4.500 de câini adoptaţi în perioada octombrie 2013 - ianuarie 2014 au fost returnaţi pe motiv că nu s-au adaptat condiţiilor oferite de adoptatori.
ABIA pe 9 septembrie a.c. începe procesul morţii lui Ionuţ Anghel!!
Instanţa va începe dezbaterile, în procesul morţii lui Ionuţ Anghel, pe 9 septembrie a.c., adică: la… un mai mult de un an (Sic!) de la moartea băieţelului de patru ani, care a fost sfâşiat de câini, în Parcul Tei, din Capitală, învinuiţi fiind proprietarul terenului privat unde a avut loc incidentul şi ADP (Administraţia Domeniului Public) - Sector 2 Bucureşti!
Dosarul penal legat de moartea lui Ionuţ Anghel a fost deschis în 3 septembrie 2013, de către Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar o zi mai târziu ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), având în vedere complexitatea cauzei şi intensa mediatizare a acesteia.
După preluarea cazului de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC), de la nivelul Parchetului Instanţei Supreme, procurorul desemnat în acest caz, Romulus Varga, cel care l-a trimis în judecată pe Cristian Cioacă, în cazul dispariţiei Elodiei Ghinescu, a demarat audierile în dosar.
Astfel, primii audiaţi au fost părinţii şi bunica băiatului, iar ulterior funcţionari din Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 2, şefi şi membri ai unor asociaţii de protecţia animalelor, precum şi o serie de martori care au interacţionat cu fratele lui Ionuţ Anghel după producerea tragediei.
Lavinia Mirela Nica, fost voluntar al Asociaţiei “Caleidoscop”, care în 2008 a semnat, în numele ONG-ului, pentru adoptarea unuia dintre câinii care l-au atacat pe Ionuţ Anghel, s-a prezentat în 6 septembrie 2013, la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiată.
Tot în 6 spetembrie 2013, a fost audiată de procurori şi preşedinta Asociaţiei “Caleidoscop”, Carmen Secăreanu.
Trei zile mai târziu, în 9 septembrie 2013, anchetatorii l-au convocat la audieri pe administratorul firmei pe terenul căreia Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, Constantin Ciorăscu.
În 13 septembrie 2013 anchetatorii au chemat-o la audieri pe bunica lui Ionuţ, Aurica Anghel.
La ieşirea din sediul Parchetului, Aurica Anghel a declarat că le-a spus procurorilor tot ce ştia şi tot ce a văzut, susţinând că ceea ce s-a întâmplat este o tragedie şi că a avut grijă de copii, dar când a sesizat că aceştia lipsesc, nu a ştiut unde să-i caute.
Avocatul acesteia, Bogdan Bărbuceanu, declara la acel moment că nu sunt motive juridice pentru punerea sub acuzare a bunicii lui Ionuţ, că aceasta va colabora cu anchetatorii pe parcursul anchetei pentru a se stabili adevărul şi că, cel mai probabil, asociaţiile de profil privind maidanezii vor fi cele trase la răspundere în acest dosar penal.
Patru zile mai târziu, în 17 septembrie 2013, a fost la parchet pentru a da declaraţii şi pentru a pentru a depune documente în acest dosar preşedinta Asociaţiei "Cuţu, cuţu", Marcela Pîslă.
Ea declara atunci că autorităţile sunt în mare parte vinovate de tragedie şi că, dacă ONG-urile nu ar fi intervenit prompt încă din 2008, Bucureştiul ar fi fost împânzit de "milioane, poate chiar zeci de milioane de câini maidanezi".
Tatăl lui Ionuţ Anghel a fost în 19 septembrie 2013 la procurori pentru a afla cum decurge ancheta în cazul morţii fiului său.
La ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie el spunea că de vină pentru moartea fiului său sunt câinii, precizând că nu are niciun semn de întrebare în acest sens.
Tatăl lui Ionuţ mai spunea atunci că pe parcurs, va analiza dacă va cere daune, precizând că nu acesta este scopul.
Imagini surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei în 2 septembrie, înainte ca Ionuţ Anghel să fie găsit mort, au fost difuzate în 19 septembrie 2013 în presă.
Fraţii Ionuţ şi Andrei Anghel fuseseră surprinşi în timp ce se joacă şi aleargă pe o alee din parc, bunica acestora nefiind în înregistrare. La un moment dat, fratele lui Ionuţ este adus în parc de mână de către un bărbat. Acesta merge cu copilul la un agent de pază, iar după câteva secunde cei trei se îndreaptă spre locul unde ar fi stat bunica celor doi copii. După alte câteva minute, bărbatul care l-a adus pe băiat apare în înregistrare în timp ce se îndreaptă spre ieşirea din parc.
Avocatul familiei Anghel declara, la acea vreme, că cei doi copii au dispărut, de lângă bunica lor, aproximativ 30 de minute, timp în care aceasta s-a interesat de ei, şi că bărbatul care l-a adus pe Andrei Anghel la bunica sa nu a fost identificat şi audiat, până la acel moment.
Tot atunci, în 19 septembrie 2013, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, anunţa, după ce mass-media difuzase imagini de pe camerele din zona parcului, că şi procurorul de anchetă din dosarul morţii lui Ionuţ cere aceste înregistrări.
În 23 septembrie 2013 procurorii au audiat unul dintre cei mai importanţi martori indirecţi din acest dosar, pe Octavian Sandu, bărbatul care l-a adus pe fratele lui Ionuţ Anghel la bunica acestuia, în Parcul Tei.
Acesta a declarat, la acea vreme, la ieşirea de la Parchet, că l-a găsit pe fratele lui Ionuţ pe stradă şi l-a dus în Parcul Tei, iar după discuţia cu bunica a aflat că mai este un copil care s-a pierdut.
Apărătorul mai spunea că Octavian Sandu se prezentase în urmă cu aproximativ o săptămână la o secţie de Poliţie din Bucureşti şi anunţase că el este cel denumit de presă "martorul cheie", punându-se la dispoziţia organelor de cercetare dar că a fost citat la Parchet în calitate de martor în acest dosar abia în seara zilei de 21 septembrie 2013.
În 19 noiembrie, fratele lui Ionuţ Anghel a fost audiat de către procurorii Parchetului instanţei supreme, la sediul unui centru, în prezenţa unei comisii specializate din care au făcut parte şi un psiholog.
Surse judiciare precizau, la acea vreme, pentru MEDIAFAX, că minorul a avut un dialog fluent şi cursiv cu psihologul care adresa întrebările anchetatorului.
Aceleaşi surse spuneau că minorul a redat scena atacului precum şi cele întâmplate înainte de a ajunge în zona respectivă.
ADP Sector 2 - Bucureşti şi proprietarul terenului sunt puşi sub acuzare
La 24 de zile după deschiderea dosarului, procurorul Romulus Varga a formulat primele acuzaţii în acest caz.
În 27 septembrie 2013, PICCJ anunţa că Administraţia Domeniului Public a Sectorului 2, reprezentanţii SC Tei Rezidenţial şi Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului unde Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, sunt urmăriţi penal în dosarul în care se fac cercetări pentru ucidere din culpă.
Trei zile mai târziu, în 30 septembrie 2013, procurorii l-au chemat la audieri pe directorul ADP Sector 2, Cristian Lemnaru. Acesta a declarat că nu a fost niciodată datoria ADP să adune câinii de pe străzi şi că terenul unde s-a întâmplat acea nenorocire nu aparţinea domeniului public.
După finalizarea anchetei dosarul a fost trimis în judecată, în 21 martie, iar în 30 mai a avut ultima şedinţă de cameră preliminară judecătorul de caz stabilind începerea cercetării judecătoreşti în luna septembrie 2014.
În rechizitoriul transmis instanţei de judecată magistratul de la Parchetul instanţei supreme nota că, cităm: "Administraţia Domeniului Public Sector 2 Bucureşti nu a luat măsuri corespunzătoare de împrejmuire sau delimitare a zonei amenajate a Parcului Tei de terenul viran aflat în imediata vecinătate, fapt care a permis trecerea lui Ionuţ Anghel şi a fratelui acestuia într-o zonă sălbatică şi a creat condiţiile pentru intrarea acestora pe un teren privat neîngrădit, păzit de şapte câini, al căror atac a condus la decesul minorului Anghel Ionuţ".
În cazul societăţii “Tei Rezidenţial” SRL Bucureşti şi al administratorul firmei, Constantin Ciorăscu, procurorul nota că "nu au asigurat cadrul organizatoric apt să preîntâmpine atacul canin asupra minorului Anghel Ionuţ, prin menţinerea integrităţii împrejmuirii, pentru ţinerea câinilor societăţii exclusiv în interiorul perimetrului îngrădit al firmei, şi prin îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din legislaţia referitoare la deţinerea de câini, inclusiv a celor periculoşi sau agresivi, împrejurări care au dus la moartea minorului".
Cercetările procurorului au scos la iveală şi faptul că legislaţia românească este haotică în ceea ce priveşte problema câinilor maidanezi şi mai ales a modului în care diversele asociaţii de profil îi pot face scăpaţi din adăposturi.
Concret, Asociaţia “Caleidoscop” a scăpat de răspunderea penală în cazul morţii lui Ionuţ Anghel, după ce cercetarea a fost clasată de procurorul Varga, care a constatat existenţa unui "context legislativ haotic" în privinţa adopţiei câinilor fără stăpân, ce a permis "reteritorializarea" acestora.
De acuzaţii au scăpat şi Carmen Secăreanu, şi Mirela Lavinia Ion, după ce anchetatorul a constatat existenţa vidului legislativ în materia adopţiei câinilor, despre care a arătat în rechizitoriu că nu intră în competenţa de soluţionare a parchetului instanţei supreme.
Din cercetări, a rezultat că utilizarea pe scară largă a aşa-numitelor formulare de adopţie/revendicare făcea parte, la nivelul anilor 2008 - 2009, dintr-o metodă de lucru adoptată de autorităţile cu responsabilităţi în materia gestionării câinilor fără stăpân, existente în municipiului Bucureşti, în relaţia cu ONG-urile de profil.
Câinii "adoptaţi"… nu erau efectiv luaţi în grijă de către ONG-uri (declaraţiile reprezentanţilor acestora coroborându-se sub acest aspect cu cele ale angajaţilor Centrului Teritorial Veterinar Sector 2) ci erau returnaţi imediat la adresele de unde fuseseră ridicaţi!
"Aceste soluţii pseudojuridice, având ca efect divizarea şi diluarea răspunderii tuturor persoanelor, fizice sau juridice, entităţi publice sau private, implicate în gestionarea câinilor comunitari, apar într-un context legislativ haotic în materie", notează procurorul, care arată că "evaluarea justeţii sau injusteţii acestei modalităţi de lucru nu face obiectul prezentei cauze, raportat la faptul că preluarea câinelui mai sus menţionat în stăpânirea Tei Rezidenţial Bucureşti este de natură a întrerupe lanţul cauzal în ceea ce priveşte răspunderea pentru infracţiunea de ucidere din culpă".
Pe de altă parte, în rechizitoriu, se arată că au fost făcute cercetări şi cu privire la "elemente de nelegalitate" în activitatea desfăşurată la nivelul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) şi al Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), în domeniul gestionării câinilor comunitari.
Urmare a cercetărilor, printr-o ordonanţă din 26 septembrie 2013, s-a dispus disjungerea cauzei având ca obiect cercetarea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice de către persoane din conducerea PMB şi a ASPA, iar în cauza nou formată s-a dispus, în 10 februarie 2014, declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru continuarea cercetărilor cu privire la infracţiunile de delapidare, abuz în serviciu, obţinere ilegală de fonduri şi deturnare de fonduri, ca urmare a conturării unei pagube materiale peste echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, împrejurare care atrage competenţa structurii de parchet menţionate.
Avocaţii învinuiţilor semnalează în schimb "orientarea greşită" a anchetei penale, făcute de către procurorul Romulus Varga.
"Cazul a fost dirijat din momentul începutului anchetei şi până la sfârşit de către domnul procuror pentru a se eluda orice vină a bunicii, prima vinovată în economia cazului. Principala răspundere raportat la paza copiilor în sensul ăsta o are bunica, nu clientul meu. (...) În schimb (procurorul - n.r.) a căutat vinovaţi solvabili, urmărind de asemenea şi posibilitatea acestora de a li se pune sub sechestru bunuri pe latură civilă, unde se pretind 3-5 milioane de euro, ceea ce în opinia mea întinează memoria acelui copil. Ştiu că s-au cerut câte 1,5 milioane de euro de către părinţi şi două milioane de către minor. Oricum, tot ce s-a făcut s-a făcut fără pic de noimă", a spus unul din apărători.
Astfel, la un an şi şase zile de la deschiderea dosarului de către procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică de la nivelul Parchetului instanţei supreme, va începe judecata în acest caz controversat.
Rămâne de văzut dacă şi când va plăti cineva pentru moartea lui Ionuţ Anghel.
Eternele probleme ale României: câinii şi… politicienii maidanezi!
Moartea lui Ionuţ Anghel, copilul de 4 ani sfâşiat de maidanezi, a readus în actualitate, în toamna lui 2013, o problemă eternă a României urbane din ultimii 25 de ani: câinii vagabonzi.
Ce a urmat tragediei? Mitinguri, o lege cu norme suspendate, puţini vinovaţi şi tot puţine soluţii concrete.
MEDIAFAX prezintă tabloul celor mai importante evenimente, care, după moartea lui Ionuţ Anghel, au împărţit românii în două tabere: pro şi contra câinilor fără stăpân:
2 septembrie 2013:
-Copilul Ionuţ Anghel, în vârstă de 4 ani, este ucis de câini vagabonzi în Parcul Tei din Sectorul 2.Copilul se juca în parc împreună cu fratele lui mai mare. Cei doi ar fi fost scăpaţi din ochi de bunica lor, s-au îndepărtat şi s-au rătăcit pe un teren viran, unde au fost atacaţi de o haită de câini. Ionuţ a fost sfâşiat de animale, cadavrul său fiind găsit într-un tufiş, în jurul orei 13.00, după ce la 12.22 bunica a sunat la 112 şi a anunţat că nu-l mai găseşte pe unul dintre nepoţi.
-La scurt timp după producerea tragediei, Primăria Sectorului 2 anunţă că incidentul s-a produs pe un teren privat de la adresa strada Tuzla nr. 50, care aparţine SC Laguna Tei SRL.
-Şase câini, între care unul cu botul plin de sânge, sunt ridicaţi de pe proprietatea firmei respective şi luaţi în custodia Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA).
-Bunica celor doi copii este audiată de anchetatori.
3 septembrie 2013:
-Medicii legişti fac necropsia lui Ionuţ Anghel şi stabilesc faptul că acesta a murit din cauza hemoragiei externe, pe trupul său fiind găsite sute de răni. Legiştii au remarcat şi faptul că animalele care l-au sfâşiat pe copil s-au comportat ca şi cum acesta ar fi fost "o pradă".
-Anchetatorii iau probe ADN de la câinii ridicaţi de ASPA, iar criminaliştii fac mulaje după dantura celor şase câini.
-ASPA anunţă că animalul care avea urme de sânge pe bot fusese adoptat încă din 2008 de fundaţia Caleidoscop.
4 septembrie 2013:
-Administratorul terenului de lângă Parcul Tei este amendat de poliţişti cu 2.000 de lei pentru că nu avea plan de pază, iar paznicul care supraveghea proprietatea este sancţionat cu 300 de lei.
-Directorul Poliţiei Locale Sector 2, Aurel Dobrilă, şi directorul general al DGASPC Isabela Hurjui sunt sancţionaţi pentru lipsa de reacţie în realizarea atribuţiilor, iar primarul de sector Neculai Onţanupropune Comisiei de Disciplină desfacerea contractelor de muncă.
-5 septembrie 2013 - Pe site-urile de socializare apar anunţuri de mobilizare pentru un miting anti-maidanezi.
-6 septembrie 2013 - Aproximativ 200 de persoane participă la un miting aniti-maidanezi în Bucureşti.
-7 septembrie 2013 - Câteva zeci de persoane protestează, tot în Capitală, faţă de eutanasierea câinilor fără stăpân.
-8 septembrie 2013 - Un nou miting anti-maidanezi. Peste 300 de oameni cer, în Parcul Izvor din Bucureşti, ridicarea câinilor vagabonzi de pe străzi
9 septembrie 2013:
-Administratorul firmei pe terenul căreia a fost omorât Ionuţ Anghel este audiat de procurori.
-Aproximativ 200 de oameni participă, în Parcul Izvor, la un nou miting pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân.
10 septembrie 2013:
-Camera Deputaţilor adoptă Legea nr. 258/2013 care stabileşte, printre altele, posibilitatea eutanasierii câinilor din adăposturile publice, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, după un termen de 14 zile lucrătoare.
-Primăria Capitalei suplimentează numărul hingherilor de pe străzi, de la trei echipe la unsprezece.
-27 septembrie 2013 - Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţă că reprezentanţii legali ai Administraţiei Domeniului Public (ADP) al Sectorului 2, ai SC Tei Rezidenţial SRL Bucureşti, precum şi Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului pe care a fost omorât Ionuţ Anghel, au fost citaţi pentru a li de aduce la cunoştinţă învinuirile şi pentru a fi audiaţi în calitate de învinuiţi, în cauza având ca obiect decesul copilului.
30 septembrie 2013:
-Reprezentanţii legali ai Administraţiei Domeniului Public (ADP) al Sectorului 2, ai SC Tei Rezidenţial SRL Bucureşti, precum şi Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului pe care a fost omorât copilul sunt puşi sub învinuire.
-Sunt audiaţi, la sediul Parchetului general, şi părinţii lui Ionuţ Anghel.
-19 noiembrie 2013 - Fratele lui Ionuţ Anghel este audiat de procurori, în prezenţa unui psiholog.
-11 decembrie 2013 - Normele metodologice de gestionare a problemei câinilor fără stăpân sunt aprobate de Guvern.
-8 martie 2014 - Câteva sute de persoane participă, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, la mitinguri contra eutanasierii câinilor fără stăpân.
-21 martie 2014 - Administraţia Domeniului Public Sector 2, SC Tei Rezidenţial şi administratorul acesteia, Constantin Ciorăscu, sunt trimişi în judecată pentru ucidere din culpă.
-23 martie 2014 - ASPA anunţă că 19 ONG-uri, printre care asociaţiile "Cuţu, Cuţu", Caleidoscop şi Prietenii Animalelor, precum şi 39 de persoane sunt pe lista celor care nu mai au dreptul să adopte câini din adăposturile municipalităţii, întrucât au dat declaraţii false sau au abandonat animale.
-4 aprilie 2014 - Câteva zeci de persoane protestează la Bucureşti faţă de eutanasierea câinilor vagabonzi.
-20 iunie 2014 - Curtea de Apel Bucureşti suspendă, la cererea Vier Pfoten, executarea normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, modificată prin Legea nr. 258/2013. Instanţa şi-a motivat ulterior decizia prin faptul că normele contrazic actul normativ în ceea ce priveşte persoanele juridice cu care autorităţile locale pot încheia contracte pentru gestionarea problemei maidanezilor.
-5 iulie 2014 - Aproape 100 de persoane protestează în Parcul Izvor din Bucureşti, cerând oprirea eutanasierii câinilor maidanezi.
-7 iulie 2014 - Un echipaj de hingheri şi membri ai unor ONG-uri de protecţie a animalelor intră într-un conflict pe Şoseaua Olteniţei din Bucureşti. Ulterior, coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, este implicat, şi el, într-un scandal cu mai mulţi membri ai unor organizaţii neguvernamentale.
-14 iulie 2014 - Guvernul atacă la instanţa supremă decizia de suspendare a executării normelor de aplicare a actului normativ privind gestionarea câinilor vagabonzi.
(Sursă documentară: Agenţia de presă MEDIAFAX)
IMAGINI: Micuţul Ionuţ Cosmin Anghel şi părinţii săi (Surse foto: adevarul.ro; mediafax.ro; stiritvr.ro)