OPINII ALE CITITORILOR(395)
Noua noastră rubrică va consemna opinii ale cititorilor noștri vizavi de orice problemă din spațiul dobrogean. Asta pentru că vă respectăm opinia și credem din răsputeri că numai prin implicarea societății civile, Dobrogea va progresa. Mulțumim pentru colaborare! (Redacția)
*
Când se va transforma transportul naval românesc dintr-o epavă într-o navă comercială fanion
Dacă transportul naval a reprezentat sau nu o prioritate pentru guvernele României este o dilemă care nu şi-a găsit încă răspunsul. După ultimii ani în care pandemia a lovit puternic şi acest domeniu urmată de crize multiple, părea că războiul din Ucraina ar putea revigora transporturile navale româneşti.
Infrastructura care conectează uscatul cu apa a fost creată cu zeci de ani în urmă, porturile noastre erau dornice de trafic. Deci aveam toate premisele pentru a pune la dispoziţie tot ce este nevoie ca transportul naval din România să fie revigorat. Putem adăuga inclusiv contextul financiar şubred care poate favoriza unul dintre cele mai viabile din punct de vedere economic rute pentru transportul mărfurilor.
Dar nu a fost să fie! Componenta navală a transporturilor naţionale are nevoie de mai multă atenţie şi resurse de interes spre companiile naţionale care adminsitrează infrastructura portuară, şenalul navigabil, adâncimile etc.
Concomitent trebuie îndreptată atenţia şi acordat sprijin pentru toţi cei care formează lanţul economic ce poate revigora transporturile navale. Începând de la producători, agricultori, care trebuie sprijiniţi să vină spre porturi.
Totodată operatorii portuari au nevoie de sprijin pentru a prelua fluxul de marfă. Însă lupta pentru cantităţi mici de marfă, creşte preţul la tot fluxul transportat şi nemulţumeşte toate părţile, începând cu producătorii de îngrăşăminte, agricultori, unităţi de producţie, administratorii infrastructurii portuare şi ai căilor navigabile, operatori portuari, precum şi toate categoriile profesionale pe orizontală. Amorţeala transporturilor navale este unul dintre motive depopulării oraşelor, zonelor din jurul porturilor româneşti.
Şi dacă nu era suficient, adâncirea canalului Bâstroe va distruge biotopul Deltei Dunării. Asta ne arată cum unele ţări îşi protejeaza sistemul comercial care este pus mai presus decât interesul unei alte națiuni pentru protejarea naturii.
Oare noi suntem în stare să le facem pe amândouă: să ne protejăm interesul comercial, dar fără a afecta comorile naturale ale ţării? Pare-se că am ajuns să renunţăm la amândouă. Soluţia salvatoare poate veni dacă vom reuși să formăm, în interesul economiei naţionale şi a valorilor naturale, o echipă unită formată din autorităţi, producători, administraţie şi operatori.
Doar aşa vom putea menţine calitatea profesională şi a vieţii populaţiei implicate în această ramură.
Doar aşa vom transforma transportul naval românesc dintr-o epavă într-o navă comercială fanion.
Cristian Dima
