Adunate de pe plajă(435)
AMALGAME
* Ucrainenii cazați la Constanța încep să părăsească locuințele din zona Mamaia Nord-Năvodari, căci statul n-a mai acordat proprietarilor alocația de hrană și cazare celor care i-au găzduit. Confruntați cu lipsa unui adăpost aceștia au protestat recent pe faleza de la Năvodari.
* Cartea “Cimitirul de la Sulina” conţine transcrierea, traducerea şi comentarea inscripţiilor funerare din perioada 1856-1938 din Cimitirul de la Sulina, cât timp oraşul a fost sediul Comisiei Europene a Dunării, organism care avea ca atribuţii să facă braţul Sulina al Dunării navigabil pentru nave maritime. Din lectură aflăm că la cimitirul protestant: stilul arhaic al limbii engleze (folosirea lui thou şi thee pentru you, folosirea terminaţiei în –th în loc de –s pentru persoana a 3-a singular etc), locurile de unde proveneau marinarii englezi (unii erau din zona unde se joacă rugby în 13, alţii din regiunea care a votat în cea mai mare proporţie pentru Brexit, cineva din peninsula Cornwell, unde se doreşte renaşterea unei limbi celtice dispărute acum 200 de ani etc), ce înseamnă că pe cineva îl chema Meggson, adică un matronim (cum sunt la noi Aioanei, Amariei, Apetrei etc), unde sunt frecvente denumirile de localităţi terminate în –ham (Aylsham), unde sunt majoritari protestanţii în Germania, care e diferenţa între lutherani şi calvinişti etc.
La cimitirul catolic: cum arată o cruce celtă, ce versuri dintr’un cântec pe o melodie a lui Felix Mendelson Bartoldy găsim la Sulina, ce înseamnă în mecanică cruce malteză, care e diferenţa între channel şi canal în limba engleză, cine au fost cetnicii, de ce “Fie-i ţărâna uşoară” este o expresie pre-creştină, cărei familii de limbi aparţine limba malteză, de ce folosesc încă italienii incomodele cifre romane etc.
La cimitirul ortodox: ce este Katharevousa (Purificata), ce e Demotiki (limba populară), ce este scrierea bustrofedonică, ce e greeklish (greek+english), ce scrie în epitaful celor 300 de spartani morţi la Termopile (Porţile calde, în greceşte) acum 2500 de ani, ce e Ziua Ohi (Ziua Nu) în Grecia, ce reminiscenţe politeiste găsim în epitafurile greceşti din Sulina, ce înseamnă rotaţie sincronă în astronomie, ce înseamnă Zervos, Moiras, ce limbă se vorbea la Atena acum 200 de ani, ce terminaţie au numele grecilor în funcţie de zona de unde provin, de ce era mai logică scrierea şi cu apostrof şi cu liniuţă de unire în limba română, cine au fost fanarioţii, de ce a dispărut varianta occidentală a limbii armene, ce înseamnă surjik în limba ucraineană etc.
La cimitirul musulman: ce e scrierea nastaliq, ce calendar foloseau turcii din Sulina, de ce a renunţat Turcia la alfabetul arab, unde se folsesc cifrele arabe orientale, ce sunt şiiţii etc.
La cimitirul evreiesc: ce înseamnă acrostih, de ce apare un ulcior pe unele morminte, ce semn apare pe pietrele funerare ale cohenim-ilor şi ce legătură e între acesta şi serialul Star Trek, de ce apar inscripţii şi în limba germană, de ce fotografiile sunt desfigurate, de ce scriu evreii fără vocale etc.
La cimitirul lipovenesc: de ce fac lipovenii cruce cu 2 degete, de ce crucea lor are 3 braţe, ce limbă de cult folosesc aceştia, peste cât timp vor celebra Crăciunul în mijlocul verii, în ce sens ocolesc biserica la Paşte.
Autorul cărții este Dragoş Horjea, dhorjea@yahoo.com, 0721.298.388, Târgovişte.
* Orașul simbol al litoralului românesc arată ca după bombardament, brăzdat de tranșee, localnicii ajungând la capătul răbdării. Mai ales că toate străzile sunt praf. Sub tilul Coșmar Residence cei de la Observator-ul postului de televiziune Antena 1 au prezentat un cutremurător reportaj vizionat de telespectatorii din întreaga țară.
Mai ales că în buricul târgului refacerea zonei pietonale pare fără sfârșit. 60 milioane de euro costă în total lucrările, din care 85 % sunt bani europeni, 13 % fonduri guvernamentale și 2 % bani de la bugetul local. Ce nu va fi gata până la sfârșitul anului, dată propusă pentru finalizarea lucrărilor, va fi plătit din banii constănțenilor. V-am spus-o ca să știți.
* Un studiu realizat de Asociaţia Funky Citizens, ONG implicat în realizarea studiului, care a analizat cât de transparente sunt municipiile din România relevă că topul este condus de Primăria Sectorului 6, urmată de Alexandria, Braşov, Deva, Hunedoara, Piteşti, Alba Iulia, Bacău, Cluj Napoca şi Constanţa. Pe ultimul loc se află Primăria Reşiţa.
La coada clasamentului se află municipiul Reşiţa, precedat de Orăştie, Târgu Secuiesc, Sighetu Marmaţiei, Motru, Lupeni, Gheorgheni, Caransebeş, Beiuş, Tecuci.
A consemnat moș ION ROATĂ de la ROTATIVĂ
