Mai puțin știute și comentate(1222)
Teodor Ciurariu îmi spune că în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate.
În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ţine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.
În unele regiuni, în special în Moldova, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se întâmplă ca cei opriţi de la Sfânta Împărtăşanie, să primească de la duhovnic, binecuvântarea de a lua Agheasma Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasma Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtăşanie. Alţi preoţi îi opresc pe credincioşi să ia Agheasma Mare.
În acest sens, Sfântul Sava spune: “aceştia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfinţirea lumii şi a întregii făpturi… Deci de unde este socotinţa acestora pentru ca să nu guste apa aceasta, deoarece trebuie să ştim că nu pentru aceasta Apă este necurăţia în noi, ci devenim necuraţi prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curăţim de acestea, bem fără de îndoială această Sfântă Apă.”
Cu Agheasmă Mare se stropesc casele credincioşilor şi locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, la sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir. În Ajunul Bobotezei, în lăcaşurile de cult se oficiază slujba Aghesmei mari, după săvârşirea Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia Sărbătorii Botezului Domnului.
Cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului, sunt oficiate, în aceste zile, slujbe speciale. Astfel, în ziua Ajunului Bobotezei, la 5 ianuarie, se va săvârşi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare pentru a doua oară de la începutul anului. Conform rânduielilor tipiconale din Biserică Ortodoxă, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii atunci în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar în ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Când Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminică, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar a Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia. Dacă Agheasma Mică se poate săvârşi ori de câte ori credincioşii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază o singură dată pe an, pe 6 ianuarie, în ziua Botezului Domnului în Iordan. În cadrul slujbei de sfinţire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 şi XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) şi Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezintă în rezumat Botezul Domnului. După ectenia mare se rosteşte rugăciunea de sfinţire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi: (“Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Îl invocă de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfinţirea apei (“Tu Însuţi, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino şi acum prin pogorârea Sfântului Tău Duh şi sfinţeşte apa aceasta”) şi binecuvântează de fiecare dată apa cu mâna, afundandu-o cruciş în vasele cu apă. Apoi rosteşte o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh (“Însuţi şi acum, Stăpâne, sfinţeşte apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt”), pe care preotul o rosteşte tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apa, cu mâna cruciş. La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. “În Iordan botezându-Te Tu Doamne …” În casele credincioşilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate şi dintr-însa se gustă pe nemâncate, în zilele de post şi ajunare. Potrivit învăţăturii Sfinţilor Părinţi, “firea apei celei sfinte este ca să spele şi trupul şi sufletul, să-l sfinţească, să-l înnoiască şi să-l facă fiu al lui Dumnezeu”.
Și acum câteva completări personale.
Bine zis sfânt Părinte că preoții nu pot opri oamenii de la aghiazma ca sa o bea ,la fel cum nici preoții și nici călugării atunci cand te duci să te spovedești nu trebuie să îți dea canoane. Iisus a zis : Gratis vi sa dat vouă duhul sfânt, gratis să îl dați la oameni, la fel de bine tot el a zis : Tot ceea ce dezlegați voi la oameni pe pământ va fi dezlegat și în ceruri, și tot ceea ce nu deslegati voi oamenilor pe pământ va rămâne legat și în ceruri. Iisus nu a spus preoților ca atunci când vine cineva la ei sa se spovedească să le dea canoane.
Eu ultima dată cand m-am spovedit a fost în urmă cu 25 de ani la o mănăstire lângă orașul meu ,spunandu-mi starețul că mi se vor dezlega păcatele numai daca spun timp de o lună de 50 de ori pe zi tatăl nostru și să fac pe fiecare zi 500 de metanii. Sfânt părinte, eu am spatele rupt de la vârsta de 3 ani. Îmi pare rău nu am putut sa fac canonul nici macar o zi. Din acea zi am decis să mă spovedesc numai dacă găsesc un preot care să nu îmi dea canon. Se ajunează... adica post negru. apoi se dezleaga la pâine și vin indată după Liturghie iar seara se manancă cu untdelemn. Biserica Ortodoxă Română s-a folosit de Tipicul m-rii Sf. Sava. De la venirea Patriarhului Daniel se publică Anuarul. Anuarul nu e Tipic, ci un mod de a ușura cunoasterea Rânduielii de catre Strana si preot pentru anul respectiv.. ziua respectivă. Nu e interesant? Toata viața învățăm. Doamne ajuta la toată lumea ! O mică observație:Nu există nici un Tipic al sf. Sava.Există un tipic al mănăstirei sfăntului Sava,dar acest tipic este valabil canonic doar în acea mănăstire.Fiecare biserică autocefală are tipic propriu ,care este hotărât anual de sinodul propriu și BOR îl publică anual pe al său.Confuzia vine din perioada fanariotă și din faptul că unele patrarhii au luat ca orientare tipicul acelei mănăstiri.În BOR este canonic valabil Tipicul BOR!
A doua zi adica la Sfanta Liturghie a Botezului Domnului, ar trebui crestinul sa se impartaseasca(pentru aceasta se face Sfanta Liturghie) iar dupa aceea sa i-a agheazma. Pe de altă parte, în Ajunul Bobotezei preotul se împărtășește, deci nu este post negru. Apoi după Sfințirea Mare a Apei, preotul și credincioșii gustă Aghiazma Mare, deci nu e post negru. Deci, în Ajunul Bobotezei preotul se împărtășește, deci nu este post negru. Apoi după Sfințirea Mare a Apei, preotul și credincioșii gustă Aghiazma Mare, deci nu este post negru. Iar, la mănăstiri se ia masa pe 5.01., inclusiv cu untdelemn, deci, nici pe departe nu este vorba de post negru! Post negru este în zile aliturgice cum sunt Vinerea Mare și în primele două zile din Postul Mare când nu se săvârșește Sfânta Liturghie!
Bunul Dumnezeu, să ne ocrotească pe toți oamenii de pe globul pământesc! Doamne ajută tuturor!! AMIN!!
