Știați că una dintre delicatesele preferate ale americanilor, pastrami, are origini în România?(721)
Într-un colț al Manhattan-ului, adăpostit în blocurile delimitate de East Houston Street și The Bowery, se afla cartierul ”Mica Românie”. Aici, conform relatării scriitorului născut în România, Marcus Ravage, care a ajuns în New York în anul 1900, a apărut primul restaurant care servea pastrami. Zona era în plină dezvoltare; restaurantele apăruseră pretutindeni, își amintea el într-un memoriu, iar primele delicatese românești afișau „pastramă de gâscă și butoaie de măsline coapte”.
Dar ce este exact pastrama și cum a ajuns să-și facă drumul de pe străzile României pentru a deveni un element de bază îndrăgit în bucătăria americană?
Termenul "pastramă" în limba română provine, de fapt, din cuvântul "pastırma" din limba turcă, indicând astfel influența culturală și schimbul lingvistic între comunitățile din regiunea Balcanilor și Anatolia. Pastırma este menționată în lucrările lui Mahmud din Kașgar, Diwan Lughat al-Turk, și în Seyahatname, de Evliya Çelebi. Potrivit cercetătorului turc Biron Kiliç, termenul pastırma derivă din verbul turcesc bastırma, care înseamnă "a presa".
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, un val de evrei români au emigrat în Statele Unite, în special în New York City. Împreună cu ei, au adus rețeta secretă a pastramei. În Mica Românie, pastrama s-a transformat. Vita fiind mai accesibilă și mai ieftină decât carnea tradițională de gâscă, evreii români și-au adaptat rețeta, creând ceea ce acum cunoaștem sub numele de pastrami.
Scriitoarea Patricia Volk spune că bunicul ei pretindea întotdeauna că a obținut rețeta originală de pastramă printr-un schimb cu un român ambulant. "Iată ce a învățat Reb Sussman," spune ea: "Pentru a face pastramă, iei o bucată de carne de vită marinată în sare cu un pas înainte. O fumezi la cald la 320 de grade timp de șase sau șapte ore. Dar ceea ce deosebește o pastramă bună de una de neuitat este ceea ce se adaugă la rub: ghimbir, fulgi de ardei roșu, scorțișoară, boia de ardei dulce, foi de dafin, cuișoare, boabe de piper, ienibahar, oțet de vin roșu, ceapă, mai mult usturoi, coriandru. Carnea este masată cu acest amestec secret înainte de a fi fumată." Alte rețete menționează semințe de muștar, boabe de ienupăr, cardamom și mac.
Inspirat de cuvântul 'salami,' termenul 'pastramă' a suferit o transformare și a devenit popular sub forma 'pastrami' în delicatesele din New York City. Tăiat cu pricepere și așezat generos între felii de pâine de secară, a devenit rapid o senzație culinară.
Astăzi, pastrama nu este doar o gustare din New York City—este o gustare istorică, un amestec de tradiție românească și inovație locală. De la începuturile sale umile în Mica Românie până la străzile aglomerate din întreaga Americă, pastrama continuă să captiveze papilele gustative și să spună o poveste despre schimbul cultural și deliciul culinar.
Deci, data viitoare când mușcați din acea savoare, plină de piper, gândiți-vă la călătoria pe care a făcut-o—de pe străzile României până la a deveni un simbol iconic al bucătăriei americane. Americanii ar trebui să mulțumească României pentru această contribuție culinară deosebită! Poftă Bună!
Articole similare
- SCJU „Sfântul Apostol Andrei” Constanța: Concursul pentru ocuparea funcției de Director Medical, suspendat începând cu 12 octombrie
- PROGRAMUL SOCIAL „RESPECT” 2027: ÎNSCRIERE AUTOMATĂ PENTRU BENEFICIARII DIN 2026
- Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
- Sărmăluțele și șuberecul, preferatele deputatului Cosmin Hristu
- Scrisoare deschisă: către parlamentarii Constanței !
