Poemul zilei(499)
Poetul Mircea Lungu deschide la pagina Literatură o nouă fereastră, propunând cititorilor noștri în fiecare zi
Poemul zilei
Povestea drumului
Tatăl și fiul se duseră în pădure ca să pună curse.
Ei ajunseră la un drum foarte umblat de oameni.
Fiul zise: ,,Vreau să pun aici cursa”.
Tatăl zise: ,,Nu-i bine, acesta-i un drum de oameni”.
Fiul zise: ,,Eu totuși o pun”. Și fiul puse cursa în acel loc.
A doua zi fiul găsi pe fratele mamei sale prins în cursă. El strigă:
,,Tată, un animal”.
Tatăl strigă: ,,Ce fel de animal?”
,,Fratele mamei”.
Tatăl zise: ,,Nu ți-am spus? Acum sloboade pe fratele mamei
și nu-ți mai pune cursa aci”.
Dar fiul nu voi să asculte. El își puse din nou cursa în acel loc.
A doua zi se prinse în cursă tată tatălui său.
A treia zi mamă-sa.
A cincea zi fiul prinse în cursă însuși drumul.
Tatăl zise: ,,Lasă-l să fugă. Dacă nu-l lași să fugă,
nu se mai întoarce în sat”.
Fiul nu voi să asculte. El luă drumul, îl strânse și-l băgă în sac.
Și sacul el îl luă pe umeri, dar, când să se întoarcă cu tatăl său,
ei nu mai putură să vază decât tufe.
Ei nu mai găsiră satul.
În cele din urmă fiul își aruncă povara la pământ.
Numaidecât drumul sări și fugi în sat. Fiul și tatăl fugiră după el.
În sat fiul prinse din nou drumul.
Oamenii ziceau: ,,Acum drumul este al fiului, căci el l-a prins”.
Fiul zise: ,,Așa este. Drumul acesta este al meu
și nimeni nu mai are dreptul să meargă pe el”.
Și-ntr-adervăr nimenea nu mai merse pe acel drum,
și drumul deveni foarte trist și muri în cele din urmă.
(din volumul patru milenii de poezie în tălmăcirea lui Lucian Blaga, poem din poezia primitivă, Africa Centrală, Ed. Humanitas, 2012).
