SONETUL zilei(512)
Bashshar Ibn Burd
(aprox. 714-aprox.785)
Laudă
Chemarea mea cuprinde a neamului pecete
de lei strânși în hățișuri, sălbatice boschete;
stăpâni ai măreției, puterii și nobleței,
îl fac pe-nvins mândria să nu și-o mai regrete...
Noi suntem drepți ca-naltele visuri, ca o frunte
de munte, când mânia e gata să ne-mbete;
de ne grăbim la milă, când vreun trib greșește,
nu ne grăbim nicicând să pedepsim cu pietre.
Știm s-alungăm dușmanul, să-i rânduim mișcarea,
ne mulțumim cu lauri și nu cu prăzi și vetre.
Iar când răcnesc stăpânii și se feresc fricoșii
de-aleargă-n vârf de munte și se ascund în cete,
ne vezi în grupuri strânse cum năvălim de-a rândul
ca negrii bolovani rostogoliți cu sete.
(din Antologie de poezie arabă, perioada clasică, vol. 1. Traducere, antologie și note de Gtrete Tartler și Nicolae Dobrișan, Editura Minerva, 1982).
