Literatura
Poemul zilei(282)
Saadi
(fragment)
Căzând din nori în mare,-un strop subțire
se rușină de-a ei nemărginire.
,,Oriunde-i marea – eu ce sunt?
Și ea de este – eu nu sunt”.
Acest dispreț de sine n-a fost în zadar,
căci l-a primit o scoică de mărgăritar.
O soartă bună-l face să renască
și el devine-o perlă-mpărătească.
Schimbată-n măreție fu-ntreaga-i umilință.
La poarta neființei bătând, primi ființă.
Smerenia să-ți fie – al inimii veșmânt:
doar ramul plin de poame se pleacă la pământ.
(din cele mai frumoase poezii, despre Smerenie).
Articole similare
Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.