Poemul zilei(291)
Despre sunetele cele mai joase
Lars Gustafsson
Există un acord în marile orgi,
treizeci doi de bași, contrafagot,
coloană de aer imensă vibrând, toamnă târzie,
când apa urcă-n fântâni,
rețea subterană de apă, izvoare.
Și e mai mult durere decât sunet.
La acest hotar de jos muzica se istovește,
altceva vrea să înceapă,
mai mult trup decât sunet, trup și întuneric,
și toamna târzie când izvoarele cresc,
dar pentru că e sub pământ,
sub muzică, sub tânguire,
nu poate să înceapă, nu începe,
și prin urmare nu există.
Acum e mai aproape, acum e mai limpede,
Îndată o să se audă pe toată întinderea.
(din volumul O dimineață în Suedia, tălmăcire din limba suedeză de Maria Banuș și Petre Banuș, Ed. Univers, 1972).
