Poemul zilei(255)
E timpul
Eugenijus Matuzevicius
E timpul
Să revedem locurile
Și fântânile și izvoarele
Unde am băut apă rece
În dogoarea amiezii.
E timpul
Să trecem pe unde
Au rămas urmele amintirii,
Le cărările lui Iulie,
De-a lungul râurilor și lacurilor,
Unde ne-au rămas întâiele cântece
Și ciornele primelor versuri...
Însuși timpul...
Unde sfârșește vara
Și unde, noaptea,
Sunt mai sclipitoare stelele pe cer.
Și Calea Laptelui plutește-n depărtare.
Iar noi, în vise, tot mai adesea,
Ne reîntoarcem la îndepărtatele zile,
La acele șuvoaie
Din care am băut apă proaspătă
În dogoarea amiezii.
(din volumul Împlinire. Florilegiu de poezie lituaniană contemporană, selecție, cuvânt înainte și traducere de Aurel Covci, Ed. Univers, 1988)
