Arhiva Timpul · vizualizezi versiunea clasică a publicației.Mergi la site-ul actual →
Literatura
Poemul zilei

Poemul zilei(179)

Bashõ

 

Trebuie că mi-au albit oasele
până-n inimă vântul
îmi străpunge trupul
*
Fără a fi murit
sosesc la capătul drumului
în seara de toamă
*
Slujindu-mă de un toiag
de ce n-am suit coasta
unde-am căzut din șa
*
Ah liniștea
și cântecul greierilor
sfredelind stânca
*
Roua acestei zile
va șterge cuvintele
de pe pălăria mea
*
Flori de lămâi
vorbesc de dusele vremi
până și-n odăi
*
Ploaie din luna a cincea
de hârtii smulse
urme pe ziduri
*
Retrasă ceața
pe podul suspendat ochii
mă tem să-i închid

 

(din volumul Note de drumeție, prefață și traduceri de Aurel Rău, cu ilustrații de Ion Codrescu, Ed. Eminescu, 1998)
 

Articole similare

Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.

Editorial

Cei patruzeci și cinci!
scris de Florin Dinu
Dacă articolul din 24 iunie l-am intitulat “După douăzeci de ani”, m-am gândit să păstrez linia lui Alexandre Dumas și să con(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii

  • Dobrogea a ajuns într-un castel din Belgia
  • Se oprește apa în localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Galeșu!
  • Erwin Șimșensohn: „Accesibilitatea în artele spectacolului înseamnă asumarea unui teatru deschis!”
  • RAJA anunță lucrări la Stația de Tratare și Pompare Palas, miercuri – 26 august 2026!
  • Trofeele Mamaia Nostalgia, „mai mult” decât muzică la Festivalul Mamaia 2026 Un regal muzical, între Italia și România
Versiunea clasică este disponibilă în mod de lectură; votarea și formularele interactive sunt dezactivate.