Poemul zilei(265)
Și visurile și realitatea îl fac să sufere
Cecco Angiolieri
Io știu, deci, să mă chinui și-ntr-un pat,
Cât nimeni ce-ar umbla-n două picioare:
Întâi, c-ai altui bani țin ca-nzestrare;
Dar ascultați cam ce, cum s-a-ntâmplat:
Un singur lucru-aș vrea spre-a fi-mpăcat:
Să-i stau, doar, brațe-n brațe, celei care
Și inima și trupul, ca pe-o floare,
Intacte, fără hibe, mi le-a dat!
Dar, cum mă știu cu nimicuț scofală
Din toate celea ce-mi făcusem fală,
De mii de ori pe zi să mor, cumplit!
Simt sângele-ntr-o cruntă-nvolburare,
N-am tihnă nici cât apa curgătoare,
Și-i tot ce-avea-voi, fiind îndrăgostit!
(din volumul Canțonierul. Sonete. Tălmăciri, prefață, note și comentarii de Tudor George, Ed. Univers, 1982)
