Arhiva Timpul · vizualizezi versiunea clasică a publicației.Mergi la site-ul actual →
Literatura
Poemul zilei

Poemul zilei(216)

Carte de identitate

                                     Mahmoud Darwish


Înregistrează!
Apartenența: arab
Certificatul de naștere are numărul cincizeci de mii
Am făcut opt copii
Și al nouălea e pe drum, va ajunge la toamnă
Să nu te superi pe mine.

Notează!
Numele meu e arab
Și lucrez la o carieră de piatră
Am opt copii care-mi cer de mâncare,
Îmbrăcămine, caiete
Să nu te superi că nu întind mâna
Îngenunchiat pe treptele palatului tău
Și e bine.
Te superi că nu e mai rău?

Înregistrează!
Sunt arab,
Sunt un nume fără poreclă,
Și vin dintr-o țară în care
Clocotește un soi de durere
Prevestitoare.
Originea?
Se întoarce înainte de nașterea timpului,
Înainte de germinația plopului și a ierbii
Izvorul meu este, vei zice, bizar. Dar nu mi-e rușine,
nu fug!
Da! Tatăl meu s-a născut dintr-un plug
Și bunicul meu a fost fellah*
Fără arbori genealogici și fără sânge subțire
De la el am deprins, înainte de scris și citit,
Prețuirea răbdării și traiul nepervertit
M-am născut într-o casă cuminte
Încropită din trestie și lipită cu lut
Notează, dacă ți-a plăcut originea mea
Fără nune, fără poreclă,
Fără podoabe albe de nuferi
Te superi?

Sunt arab.
Părul: colorat, din naștere, cu cărbune
Ochii: de culoarea cafelei
Trăsături mai aparte? Să nu te superi dacă-ți voi spune.
Port pe creștet ukkal și kufiya**
Umeri zdraveni ca piatra
Privirea și vorba: ascuțite precum săgeata
Adresa: sunt din Satul Pustiu
Sat uitat de lume, sat fără ulițe și fără numere
Toți locuitorii bărbați sunt plugari ori pietrari.

Mai notează!
Postata de vie moștenită de la străbuni
Și palma de ogor pe care-o aveam
Și pe care trudeam
Eu, cot la cot cu copiii,
Ne-au fost luate de-a sila.

Nimic n-au lăsat nici nouă nici urmașilor noștri
În afară de pietrele seci.
Era într-o vreme în care nu se născuse mila
Și vremea aceea este neschimbată până-n ziua de azi.
Ne vor fi luate și pietrele, cum se spune.
Notează cu litere mari:
Eu nu jefuiesc și nu am învățat să iubesc
Pământul și omul. Cu toate acestea,
Dacă sunt jefuit și mi-e foame
Sfâșii și devorez pe jefuitorul ce vrea
Să mă jefuiască iară și iară
Așa încât, ține minte și teme-te
De foamea și de ultima revoltă a mea.

 

* țăran, în limba arabă
** kufiya:broboadă tradițională bărbătească servind ca acoperiș pentru cap; ukkal, inel din fire împletite folosit pentru fixarea pe cap a kufiyei.

(din seria: Mari poeți palestinieni. Antologie lirică, traducere din limba arabă, antologare, cuvânt înainte și note de Dumitru Chican, Ed. PROEMA, 2018)

Articole similare

Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.

Editorial

Cei patruzeci și cinci!
scris de Florin Dinu
Dacă articolul din 24 iunie l-am intitulat “După douăzeci de ani”, m-am gândit să păstrez linia lui Alexandre Dumas și să con(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii

  • Dobrogea a ajuns într-un castel din Belgia
  • Se oprește apa în localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Galeșu!
  • Erwin Șimșensohn: „Accesibilitatea în artele spectacolului înseamnă asumarea unui teatru deschis!”
  • RAJA anunță lucrări la Stația de Tratare și Pompare Palas, miercuri – 26 august 2026!
  • Trofeele Mamaia Nostalgia, „mai mult” decât muzică la Festivalul Mamaia 2026 Un regal muzical, între Italia și România
Versiunea clasică este disponibilă în mod de lectură; votarea și formularele interactive sunt dezactivate.