Poemul zilei(307)
În fiecare dimineață
Nikos Kranidiotis
În fiecare dimineață îmi încerc aripile,
În fiecare dimineață pregătesc o nouă călătorie!
Nerăbdătoare este inima mea
să îmblânzească vântul,
să străpungă norul întunecat,
să scrie cu condeiul visării
speranțe tinere.
În timp ce se face senin și coboară, învălurite,
vârfurile dealurilor albastre spre mare,
în timp ce vine furtuna,
cu mâinile ei necruțătoare,
să dibuie stele,
eu pregătesc o nouă călătorie!
Toate câte le-am cunoscut se trag în ceața aminitrii;
Ochii ce imploră, nerăbdărori,
mâini ce se-ntind și cer reîntoarcera,
trandafiri din grădinile veștede-ale copilăriei,
lespezi de mormânt scrise cu degetele durerii.
(Pretutindeni mă urmăresc aceste fantome,
pretutindeni mă-nlănțuie legăturile-acestea
cu cei cufundați în negrul pământ,
cu ochii cetluiți după pleopele dragi.)
Toate câte le-am cunoscut se trag în ceața-amintirii.
O lume stranie îmi stăruie-n față
Care mă-mbie și se tot depărtează.
În față e-un drum care duce la celălalt țărm
spre cele ce seamănă cu zeul necunoscut,
cu cel ce pândește în spatele morții.
(din Antlogie lirică, în românește de Ion Brad și Anița Augustopoulos- Jucan. Editura Univers, 1976)
