Arhiva Timpul · vizualizezi versiunea clasică a publicației.Mergi la site-ul actual →
Literatura
Poemul zilei

Poemul zilei(254)

Răpită de zâne

                             Charlotte Mew

 

Nu bateți clopotul pentru mine, nu irosiți nici un suspin,
Dragă Tată, dragă Mamă;
Iată-le pe surorile mele, iată-l pe frățiorul meu mezin
Jucându-se într-o poiană ce Rai se cheamă,
Copiii voștri toți, copiii voștri pe vecie;
Dar eu, cu porniri nenfricate,
Ocara voastră, cu fața ciudată, tuciurie,
Niciodată, știu, niciodată n-am fost
copilul vostru decât pe jumătate!

În grădină jucându-mă, ziua toată, am deslușit
Astă-vară, în depărtare,
Dulcele ,,cirip-cirip” al unui nou-venit,
Chemările de pasăre, atât de limpezi, atât de-mbietoare.
Trăia acolo în văgăuna verde, adâncă, în fosta mea vatră,
Și pe zâne le auzii
Spunând că vorba de pasăre trebuie urmată,
Așa că dusă am fost o noapte și-o zi.

Într-o seară, iar, la focul nostru din odaie
Stam strânși unii-ntr-alții, și tăceam,
Când deodată vântul a prins să se-nfoaie
Și ceva a zgrepțănat la geam.
O față pământie, schimonosită privirea înăuntru –
eu m-am înfiorat;
Nimeni nu lua seamă și pare-se că nici nu vedea;
Și-a zbătut brațele, aripile i-au tremurat
Uhuuu – știam c-a venit să mă ia;
Sunt făpturi rele pe lume, și câte una cum nu se poate mai rea!

Noaptea-ntreagă-au dansat în ploaia turbată,
Șiroiau ținându-se lanț și făcând roată-roată,
Aruncând cu tichiile-n geam toate deodată,
Voind să mă facă să țip și să zbier
Și să zvârl așternutul spre cer:
Dar eu vreau să stau noaptea aceea în pat,
Și dacă măcar un capăt de lumânare mi-ați fi lăsat
Nu m-ar fi scos ele din casă și dus nicăieri.

Câteodată nu vorbeam ore întregi,
Nu dam răspuns, nu puteai cu mine să te-nțelegi,
Fiindcă în lungile, calmele-amurguri de Primăvară
Poți să auzi a-ntregii lumi șușotire ușoară;
Sfioasele ierburi făcând amor,
Fulgii crescând pe surul porumbel călător,
Inimioara prihorului bătând iute,
Fuga veveriței în sus pe trepte de ramuri știute,
Pietricelele rostogolindu-se în pâraie de cleștar și argint,
Trestiile în vis vorbind,
Fil-fil – negrele aripi de liliac,
Cling-cling – albaștrii clopoței din păduri, pe maluri de lac,

Toate câte-s de auzit
Zumzăind și pulsând necontenit
În inima lucrurilor ascunse din veac,
Dar nu aici la copii în odaie,
Într-asemenea balamuc și hărmălaie,
De aceea am vrut puțină odihnă,
Căci nu puteam nici să-mi fac lecțiile-n tihnă.
Și când pentru aceasta am fost trimisă sus la culcare,
M-am pus în genunchi și zău că m-am rugat cu-nfocare;
Dar Împăratul ce șade la voi pe clopotnița-naltă
N-are habar de noi făpturi fermecate de pe lumea cealaltă!

Vă plăcea de mine, dragă Tată, dragă Mamă, în câte-o zi,
Mă jucam frumos și-mi făceam lecțiile bine,
Și tare drag mi-era frățiorul meu cu obraji străvezii
Pe care vreo altă pasăre l-a chemat după sine.
De ce m-au adus Ele aici spre a mă face
Nici prea rea și nici prea bună,
De ce, decât din ciudă, fiind rele, vor să mă-nșface
Și să mă ducă-napoi în cortul lor jilav, în văgăună?
De-acum, seară de seară, vor vedea fereastra lucind,
Lumina lămpii-aurie, văpaia roșcată din vatră,
Pe când cei mai buni dintre noi împletesc smicele
Iar ceilalți se-aud scâncind
În văgăna de lângă pârâu, pe malul de piatră.
Negre și-nfrigurate sunt nopțile Lor în codrii pustii
Și ce mult trăiesc Ele și cum nu simt Ele durere vreodată;
Eu voi crește mare, dar nu voi îmbătrâni,
Mereu, mereu atât de frig îmi va fi
Și n-am să mai vin înapoi niciodată!

 

(traducere de Dan Duțescu)

(din Antologie de poezie engleză de la începuturi până azi, vol. 4. Ediție îngrijită de Leon Levițchi. Editura Minerva, 1984)

 

Articole similare

Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.

Editorial

Cei patruzeci și cinci!
scris de Florin Dinu
Dacă articolul din 24 iunie l-am intitulat “După douăzeci de ani”, m-am gândit să păstrez linia lui Alexandre Dumas și să con(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii

  • Dobrogea a ajuns într-un castel din Belgia
  • Se oprește apa în localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Galeșu!
  • Erwin Șimșensohn: „Accesibilitatea în artele spectacolului înseamnă asumarea unui teatru deschis!”
  • RAJA anunță lucrări la Stația de Tratare și Pompare Palas, miercuri – 26 august 2026!
  • Trofeele Mamaia Nostalgia, „mai mult” decât muzică la Festivalul Mamaia 2026 Un regal muzical, între Italia și România
Versiunea clasică este disponibilă în mod de lectură; votarea și formularele interactive sunt dezactivate.