Arhiva Timpul · vizualizezi versiunea clasică a publicației.Mergi la site-ul actual →
Literatura
Poemul zilei

Poemul zilei(291)

Voi, poteci, poteci...

                                    Werner Renfer


Voi, poteci, poteci de taină, în sfârșit, vă recunosc!
După-atâtea ceasuri grele feriga-i înlăcrimată,
urma cu spinări de munte-i plină vârf de amintiri –
o, poteci, veniți la mine, în verdeața etajată,
tomberonul vieții mele și el plin e-acum de râuri.

Râuri care poartă blânde gulere de porumbei,
râuri de poteci cotite și pierdute printre stânci,
râuri cu priviri uimite ce țâșnesc din piatra goală,
râuri ale-atâtor vise ce mereu mi-au fost zdrobite,
val al mâinilor acestea care spre pădure-aleargă
irizându-se-n bătaia soarelui în asfințit.

Ah, sub degetele care-o piaptănă, cum arde seara,
lungă-a cerului cosiță peste șipote-azvârlită –
urc, tot urc, și nori de cretă prind din urmă,-i prind cu mâna,
beau, tot beau, și toată gura-mi pare-o flacără de fag,
tinere femei frumoase umbletele-mi tapisează!
Una, după fantezia albelor poteci întinsă,
stă cu fața-n sus, certată cu pământul primitor,
și-ndrăgește numai cerul cel albastru,-albastru,-albastru,
ridicat pe stânci și culmi,
și pe veșnicele pietre așezate-s celelalte,
cu voci dulci, de farmec pline și cu liniști șoptitoare.

Lin curgând și-n sărăcie, trist se stinge clarul lunii,
eu îmi ancorez vioara ce vibrează și ea trist,
suitoarea melodie-a brazilor încep s-o cânt,
și mă simt de parcă-n muzici noi destinele-nveșmânt.
Voi, poteci, poteci tăcute, pline de-nsetate nopți,
râuri, râuri ce-n cascade peste mâini îmi coborâți,
râuri de frunziș prieten, râuri pașnice și limpezi!
Muntele se-nveșnicește-n soarele-nserării mele.

 

(din volumul lirică elvețiană de limbă franceză, tălmăcire, antologie și prezentări de Jean Grosu. Editura Minerva, 1985)

Articole similare

Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.

Editorial

Cei patruzeci și cinci!
scris de Florin Dinu
Dacă articolul din 24 iunie l-am intitulat “După douăzeci de ani”, m-am gândit să păstrez linia lui Alexandre Dumas și să con(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii

  • Dobrogea a ajuns într-un castel din Belgia
  • Se oprește apa în localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Galeșu!
  • Erwin Șimșensohn: „Accesibilitatea în artele spectacolului înseamnă asumarea unui teatru deschis!”
  • RAJA anunță lucrări la Stația de Tratare și Pompare Palas, miercuri – 26 august 2026!
  • Trofeele Mamaia Nostalgia, „mai mult” decât muzică la Festivalul Mamaia 2026 Un regal muzical, între Italia și România
Versiunea clasică este disponibilă în mod de lectură; votarea și formularele interactive sunt dezactivate.