Poemul zilei(274)
Eram bogat
Hamo Sahian
(1914-1993)
Eram bogat.
Cu visele mele nesecate
Puteam să cumpăr șapte ceruri
Și să ți le aduc în dar,
Însă tu nu aveai nevoie de cer –
Îți trebuia numai o eșarfă albastră,
Ca să-ți poți șterge cu ea
Lacrimile albastre-albastre.
Eram bogat.
Cu izvorul nesecat al amintirilor mele
Puteam să cumpăr toate mările lumii
Și să ți le aduc în dar,
Însă tu nu aveai nevoie de mări –
Îți trebuia doar o oglindă
Ca să poți să vezi în părul tău
Păcatul degetelor mele.
Eram bogat.
Puteam, cu înfrângerile mele fără șir,
Să cumpăr Calea Lactee
Și să ți-o aduc în dar;
Nu aveai nevoie de Calea Lactee –
Îți trebuia numai un lung covor
Ca să poți vedea imprimate pe el
Urmele pașilor mei.
Eram bogat.
Puteam, cu suferințele mele nesecate,
Să cumpăr șapte lumi,
Cu continente cunoscute și necunoscute
Și să ți le aduc în dar.
Însă tu nu aveai nevoie de continente –
Îți trebuia o singură brazdă
Ca să poți vedea ogorul semănat de mine
Eram bogat.
Puteam, cu dorințele mele nesecate,
Să cumpăr șapte mii de veșnicii
Și să ți le aduc în dar.
Însă tu, într-adevăr, nu aveai nevoie
De veșnicie.
Îți trebuia o lună de miere, un an de miere,
Și o lună de argint,
Ca să poți vedea pe umărul tău
Ocrotitorul meu braț.
Eram bogat. Și se părea că nu există
Pe lume cineva mai bogat decât mine
Și nici nu va fi.
Dar tu ai fost mai bogată decât mine:
Tu ești comoara mea nesecată.
(din volumul antologie de poezie armeană clasică și contemporană. În românește de Dumitru M. Ion, Caronina Ilica și Haralambie Grămescu, Editura Minerva, 1981)
