Poemul zilei(291)
Teren de fotbal
Irina Kotova
(1967)
lângă școală
era internatul pentru copii
cu paralizie cerebrală
după ore săream
gardul înalt
și urmăream pe furiș
cum ei joacă fotbal
m-am atașat de ei
le știam fiecăruia grimasele
unora și numele
acești copii aminteau artropodele
cu aripile labele
rupte în bucăți
deocamdată – aripile
și deocamdată – labele
cu mișcări ridicole
cu disperare încercau
să bage mingea în poartă
– de ce sunt așa?
am întrebat-o pe mama
ea mi-a desenat creierul uman
spre el veneau ațe de la măduva spinării
mi-a răspuns:
– aici sunt defecte
noaptea am visat
țevile negre stricate
ale canalelor de naștere
în care trosneau vertebrele
și cutia craniană
limbricii genă bandajați
pe cârje
rătăceau prin întuneric
susținându-se unii pe alții
la campionatul județean de șah
cei de la internat au câștigat
în curând internatul a fost transferat
la o altă adresă –
neșteptat și pe neobservate
de parcă l-ar fi trimis pe o altă planetă
noi săream gardul
jucam fotbal
pe terenul lor
pe al nostru –
au crescut păpădii
(din volumul Tot ce poți cuprinde cu vederea. Antologia poeziei ruse contemporane. Selecție, traducere și note de Veronica Ștefăneț și Victor Țvetov, Editura Paralela 45, 2019)
