Poemul zilei(230)
Viespar
Lidia Vianu
(1947)
Clădirea era ca o insulă pe care timpul lunecase
cu treizeci de ani înapoi
îmi auzeam pașii pe culoarele goale ba chiar îi auzeam
și pe ai tăi
ochii mâinile îți picurau din vreme în vreme
îmi apăreau vorbele în cale
nu te teme de ce nu e
așa treceam pe lângă ușile închise cursuri de atunci de acum
absența coboară se preschimbă mă oprește din drum
ne întoarcem în săli cunoscute ție între ucenicie și meserie
mai știi băncile catedra tabla
the more the merrier – the sooner the better – the later – never mind
am crezut că trecutul se poate relua
din punctul unde te-a abandonat în viesparul de întâmplări
dintre lumi m-am înșelat
– Eu în viesparul ăla nu intru – aveai dreptate să te ferești
atâtea fețe neștiute în pauze o ușă trântită
și mai aștept vești
(din volumul Poeme foarte 1 2 3, Editura Eikon, 2025)