Poemul zilei(319)
Tot mă ridic
Maya Angelou
(1928-2014)
Poți să mă batjocorești în istorie
Cu vorbe strâmbe și amare,
Poți să mă calci în țărână,
Eu tot mă ridic ca o pulbere.
Te supără curajul meu?
De ce ești copleșit de mâhnire?
Că merg eu de parcă am sonde petroliere
Pompând în sufragerie.
La fel ca lunile și sorii,
Cu precizia valului mareic,
La fel ca speranța ce se-nalță,
Eu tot mă ridic.
Voiai să mă vezi distrusă?
Cu privirea-n pământ și capul plecat?
Cu umerii căzând ca lacrimile,
Slăbiți de strigătul meu îndurerat.
Te jignește trufia mea?
Nu te mai necăji peste poate
Că râd eu de parcă am mine de aur
În grădina din spate.
Poți să mă împuști cu vorba,
Poți să mă spinteci cu ochiul,
Poți să mă omori cu ura,
Eu tot mă ridic, ca aerul.
Te supără senzualitata mea?
Te surprinde că dansez
De parcă am diamante acolo
Unde coapele mi se-ntâlnesc?
Din colibele unei istorii rușinoase
Mă ridic
Dintr-un trecut cu rădăcini dureroase
Mă ridic
Sunt un ocean negru, săltat și întins,
Mă adun și mă umflu, la orice val rezist.
Părăsind nopți de groază și spaimă
Mă ridic
Într-o dimineață minunat de clară
Mă ridic
Aducând daruri pe care strămoșii ni le-au dat,
Sunt visul și speranța lor de sclavi.
Mă ridc
Mă ridic
Mă ridic.
(din volumul Și tot mă ridic, traducere din limba engleză de Diana Geacăr, Ed. Vellant, 2023).
