SONETUL zilei(264)
Sande Stojcevski
(1948)
Sonet lăuntric
Tu, cunoașterii asemeni, strălucești cu sete încă.
Strălucirea-ți naște-un iezer, naște lebede în fugă,
Pe-al lor crai care vâslește unde-i umbra mai adâncă.
Alții cu a lui mișcare visele și le conjugă.
Lotus gras, sinceritatea, legănându-se în tihnă,
La taclale-i cu feriga ce se coace fericită.
Anii-n turnul de lumină ce nu știe de odihnă
Tot veghind peste adâncuri, vor opri într-o clipită
Tot ce mișcă din departe și-n idee vine-aproape.
Ci vâslind în dulcea frază eu la țărm am pus piciorul –
Al sosirii-mi sens aidoma cum ai îmbia cu mărul
Îmbiatu-l-am. În juru-mi, cât privirea face ape,
Nicio lebădă; -ai zăpezii obosiți oșteni spre cină
Ridicaseră cu larmă tabără pe sub colină.
(din Falanga lirică macedoneană. Antologia poeziei contemporane makedonene. Prefață, antologie, traducere, note: Dumitru M. Ion și Carolina Ilica, Editura Hyperion, 1990).
