SONETUL zilei(545)
Charles van Lerberghe
(1861-1907)
Peste sfârșitul zilei plăcerea-i ca un nor...
Peste sfârșitul zilei plăcerea-i ca un nor,
Întâi un plâns se stinse și un suspin de dor.
Căzu un măr, un altul și au pornit să cadă
În iarba-naltă, caldă, și-n umbra din livadă.
Din ramuri scară-și face soarele și coboară;
O nevăzută pasăre cântă trist sub seară.
Miresmele din florile moi ce-ncet leșină
Peste pământ alunecă-n unda largă, lină.
S-o farmece pe-aceea ce vine, cu plecate
Priviri ca în visare, cu inima-n uitare
Prin magica grădină cu drumuri încurcate,
Voluptos amurgul cu calda-i răsuflare
Cu mâinile dibace și fine, dinadins
Vicleana plasă-a stelelor oblice a-ntins.
(din Antologie de poezie belgiană de limbă franceză. Antologie îngrijită, tradusă și comentată de Radu Boureanu, Editura Minerva, 1968)
