Literatura
SONETUL zilei(689)
Giambattista Marino
(1569-1623)
Sclava neagră
Ești neagră, dar frumoasă; din Natură
te-alege Amor, miracol, grațios.
Tu întuneci zorii, de le ești măsură,
stingi fildeș, purpur cu-al tău abanos.
Când oare și-unde timpu-alunecos
văzut-a așa vie, așa de pură
rază țâșnind din tușul tenebros,
sau din cărbune stins flăcări și-arsură?
Sunt sclavul sclavei mele, mi-a cuprins
c-un laț întunecat inima toată,
și nu îl vreau de albe mâini desprins.
O, soare dogorind, parcă-n râs, iată,
alt soare a părut, care-a aprins
și noaptea-n chip, și ziua-n ochi, deodată.
(din volumul Oro, Porpora, Avorio • Aur, Purpură și Fildeș. Din poezia barocului italian. Antologie, traducere din italiană și note de Oana Sălișteanu, Editura Humanitas, 2024).
Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.