Literatura
SONETUL zilei(582)
Mira Preda
(1925)
Țărână și zbor
Din ceasul reversibil al țărânii,
Am răsturnat grăunte cu grăunte
Un univers îngust, incertă punte,
O lacrimă pe marginea fântânii.
Mi-am strâns comori sub solitară frunte,
Am risipit ce-au adunat bătrânii
În geometria încâlcită-a mâinii,
Îi văd în somn cum vin să mă înfrunte.
O, cât aș da să poată să-nțeleagă
Că-nțelepciunea le-am păstrat-o ntreagă
Și voi putea să fac din ea risipă.
Ce drum mi-au rupt, din ce oprită lege,
Când m-au legat, voind să mă de dezlege,
De port atâta sete de aripă?
(din volumul Ascunsa vulnerare • Sonete. Editura Eminescu, 1971).
Arhivă în mod de lectură. Comentariile noi nu mai pot fi trimise din versiunea clasică.