SONETUL zilei(554)
Gabriele d'Annunzio
(1863-1938)
Sonetele primăverii
I
Nu mai zâmbește'n ochii triști ai mei
O licărire doar de voioșie.
Puternica și cruda-mi tinerețe
În brațele femeilor se stinge.
Prietenii'n zadar vor să mă'mbie
Chemându-mă la arme și la luptă.
Acuma-mi uit de soarta mea întreagă,
În desfătări nebune, trecătoare.
Un fel de-otravă dulce mă pătrunde,
O lâncezeală'ncet mă copleșește
Și nu mai am curajul să mai lupt –
Ca'n vremea când prin vânt, nebună,
Se avânta înaripata-mi strofă,
Strigând spre valuri: mare, mare, mare...
(din volumul Patruzeci și patru de sonete. Alese și traduse în metru original, cu biografie, bibliografie a poeziilor poetului, o bibliografie italo-română și un studiu despre sonet de Dimen Constantinescu și un portet și gravuri cioplite în lemn de Marcel Olinescu, Editura Hyperion, 1934).
