SONETUL zilei(595)
Gérard de Nerval
(1808-1855)
El Desdichado
Sunt Tenebrosul – Văduv, – sunt Cel neconsolat,
Prinț aquitan, cu Turnul de mult în destrămare,
E unica-mi Stea moartă, – iar luthu-mi constelat
Poartă-al Melancoliei de-a pururi negru Soare.
În noaptea din mormântu-mi, tu ce m-ai consolat,
Redă-mi tu Posilippo, Tireniana Mare,
Și floarea dragă-acestui piept veșnic dezolat,
Și bolta unde Vița dă Rozei sărutare.
Sunt Amor? Phoebus oare?... sunt Lusignam? Biron?
De buzele reginei mi-e fruntea-mpurpurată;
Visam în grota-n care sirena-n voie noată...
De două ori trecut-am învinsul Acheron:
Cu orfica mea liră ce-n modulări îngână
Suspine-adânci de sfântă și strigăte de zână.
(din volumul Les chimères • Himerele. Traducere din limba franceză de Mihail Nemeș, Editura Paralela 45, 2008).
