Arta conflictului, marca Ovanesian. Când ședințele Consiliului Local devin scene de atacuri personale!(366)
Astăzi, 13 octombrie, în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local Municipal Constanța, desfășurată online, consilierul independent Felicia Ovanesian a lansat un atac verbal la adresa viceprimarului Costin Răsăuțeanu, folosind un limbaj și un ton greu de asociat cu o dezbatere instituțională. În timp ce acesta a răspuns civilizat, fără a intra în polemica politică, intervenția consilierei a readus în discuție o problemă recurentă a ședințelor de Consiliu Local: tendința de a înlocui argumentele cu atacuri la persoană.
Discuția a pornit de la o propunere cu miză culturală pentru oraș. Costin Răsăuțeanu a adus în discuție posibilitatea ca municipiul Constanța să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034 și necesitatea pregătirii din timp a acestui demers, inclusiv prin prevederea unor fonduri în bugetele viitoare.
Reacția Feliciei Ovanesian a fost vehementă. Consilierul independent a contestat suma de 30 de milioane de euro asociată proiectului și a pus sub semnul întrebării cunoașterea acestuia de către viceprimar.
„Nu putem cheltui anul acesta 30 de milioane de euro cât ați spus dumneavoastră. [...] Nu aveți nici cea mai palidă idee de ceea ce înseamnă proiectul acesta”, a afirmat Ovanesian, înainte de a adăuga, într-o aluzie directă la primarul Constanței: „A vorbit Vergil Chițac prin gura lui Răsă!”
Dincolo de obiecțiile privind costurile, perfect legitime într-o dezbatere despre cheltuirea banilor publici, tonul și formulările folosite ridică o altă problemă. A-i spune unui interlocutor că nu are „nici cea mai palidă idee” despre un proiect înseamnă mai mult decât a-i contesta argumentele: înseamnă a-i desconsidera capacitatea de a participa la discuție. Iar insinuarea că viceprimarul nu ar face decât să reproducă punctul de vedere al primarului mută dezbaterea din zona argumentelor spre confruntarea politică.
Răsăuțeanu a transmis că nu dorește ca discuția să se transforme într-o polemică politică și a insistat asupra consultării tuturor consilierilor. Cristina Roman a pledat, la rândul său, pentru asumarea unei responsabilități comune față de oraș. Ovidiu Cupșa a susținut obiectivul, dar a avertizat că demersul trebuie să fie instituțional, nu un proiect confiscat politic. Cătălin Iacob a adus în discuție o altă problemă esențială: starea unor obiective istorice din Constanța, inclusiv din zona Peninsulară.
Toate aceste intervenții arată că inițiativa poate și trebuie discutată din mai multe perspective: financiară, administrativă, culturală și patrimonială. Tocmai de aceea, tonul folosit de participanți contează.
Episodul de astăzi se înscrie într-un șir de dispute politice între Ovanesian și reprezentanții administrației locale. Repetarea unor astfel de confruntări poate alimenta percepția că rivalitatea politică ajunge uneori să ocupe mai mult spațiu decât analiza concretă a proiectelor.
Constanța are nevoie de proiecte, nu de războaie politice
Miza discuției de astăzi depășește schimbul de replici dintre doi reprezentanți ai administrației locale. O candidatură la titlul de Capitală Europeană a Culturii poate constitui o oportunitate pentru revitalizarea vieții culturale, creșterea vizibilității internaționale, dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului orașului.
Ideea nu este nouă. Erwin Șimșensohn, managerul Teatrului de Stat Constanța, a susținut încă din iunie 2024 oportunitatea unei asemenea candidaturi, în contextul dezvoltării vieții culturale locale, al festivalului SEAS și al diversificării ofertei artistice. Ulterior, acesta a pledat pentru constituirea unui comitet de inițiativă care să reunească reprezentanți ai administrației și ai clasei politice, oameni de afaceri, precum și reprezentanți ai mediilor academic, cultural și artistic.
Reamintim că titlul de Capitală Europeană a Culturii poate contribui la revitalizarea orașelor, creșterea vizibilității internaționale, dezvoltarea turismului și apropierea de propria identitate culturală. Dacă orașele câștigătoare implementează corect programul cultural asumat, pot câștiga și suma de 1,5 milioane de euro. În 2007, Sibiul, și în 2023, Timișoara, au fost desemnate capitale europene iar anul acesta orașele Oulu(Finlanda) și Trenchin(Slovacia) au fost nominalizate de un juriu internațional de experți independenți.
Un asemenea proiect nu poate fi proprietatea unei singure administrații și nici instrumentul de imagine al unui singur politician. El presupune o strategie serioasă, finanțare justificată, transparență și capacitatea de a reuni oameni și instituții în jurul unui obiectiv comun.
În Consiliul Local, nimeni nu deține monopolul adevărului și nimeni nu ar trebui să se comporte ca și cum ar avea întotdeauna dreptate. Funcția publică nu conferă superioritate față de ceilalți participanți la dezbatere, ci impune o responsabilitate mai mare față de cuvintele rostite și față de consecințele lor.
Pentru că problema nu este cine câștigă disputa verbală din ședință, ci dacă, după ce se sting microfoanele, Constanța rămâne cu un proiect mai bine pregătit sau doar cu încă o ceartă politică.
